Sfârşitul lunii septembrie m-a surprins pe malul unui lac sălbatic foarte drag mie, situat la granița dintre Austria cu Slovenia.
Am plecat vineri după amiază direct de la lucru, cu intenția să înnoptez în maşină, pe malul apei, și să pescuiesc până a doua zi dimineața. Cum programul de lucru la noi în firmă este mai scurt vinerea, am ajuns la destinatie în jurul orei 15:00, mi-am achitat taxa de pescuit şi am plecat în grabă să-mi caut un loc accesibil cu maşina până pe malul lacului unde urma să pescuiesc. Iar cu un minim de efort am găsit repede un loc frumos, cu apă adâncă de aproximativ 2-3 metri şi fără prea multă vegetație pe fundul apei. Un loc numai bun pentru pescuit nocturn, cu un risc scăzut de agățături.
Am momit apa cu bulgări de mămăligă amestecată cu făină din semințe de dovleac şi usturoi granulat, în care am introdus viermi de carne, porumb şi râme roşii de bălegar. În timpul în care aşteptam ca momeala să-şi facă efectul, am adunat lemne de foc şi m-am delectat cu o bere rece şi cu o priveliște desprinsă parcă din basme. Am montat două bețe pentru crap, la montură fixă cu viermişori şi porumb, iar un băț mi l-am pregătit pentru peştii răpitori, cu oscilante mari şi peştişori din silicon, deoarece ştiam de prezența ştiucilor şi a somnilor în acea zonă a lacului.
Am dat sonorul la maxim pe stativele cu senzori, unde erau montate bețele pentru pescuitul crapului, după care m-am deplasat câțiva zeci de metri în aval și în amonte, pentru a-mi încerca norocul la răpitori de talie mare, precum somnul şi ştiuca. Am început cu oscilante de mici dimensiuni, de culori închise, însă numai câteva mârlițe mi-au atacat aceste năluci mincinoase, Le-am eliberat imediat, erau trei la număr, binențeles, toate sub limita legal admisă de lege. În schimb, am tot observat ieşind la suprafața apei ştiuci şi avați de dimensiuni impresionante, vânând peştişori mici.
