Ca urmare a solicitării dumneavoastră
privind închirierea unui spaţiu pentru birou parlamentar şi a
hotărârii Consiliului Coordonator, care a aprobat închirierea cu
titlu gratuit a unei camere de la etajul I, care a fost prevăzută
şi dotată ca spaţiu de cazare, vă informăm că vi s-a pus la
dispoziţie camera nr. 14 cu mobilierul prevăzut pentru birou.”
Aşa stă scris în documentul care pune capăt disensiunilor din
sânul conducerii UCR legate de atribuirea unui spaţiu pentru
desfăşurarea activităţilor parlamentare din incinta sediului
central al organizaţiei. Documentul a fost transmis proaspătului
deputat Slobodan Ghera pe data de 12 martie 2013.
Mai sus menţionata hotărâre a
Consiliului Coordonator al UCR a fost luată la şedinţa din 9
martie, anul curent, tocmai pentru a se clarifica anumite aspecte
care ţin mai degrabă, să zicem aşa...de semantica problemei.
Să începem cu cererea din
07.01.2013, prin care se solicită atribuirea unui spaţiu .
Nefericita formulare “în aceleaşi condiţii cum au fost
atribuite precedentului deputat UCR” crează o primă confuzie
pentru că se poate interpreta şi ca o aluzie la biroul situat la
parterul sediului UCR şi care aparţine preşedintelui Uniunii.
Aşadar, la această solicitare se răspunde prompt (în 08.03.3013),
dar negativ...din lipsă de spaţiu. Actualul deputat insistă pe
problemă şi, la şedinţa Consiliului Coordonator din ianuarie,
obţine o primă hotărâre prin care i se acordă, totuşi, un
spaţiu, dar nu se menţionează explicit care. Aşa că se mai emite
un răspuns la cererea iniţială (pe 29.01.2013), prin care
deputatul primeşte un spaţiu la mansarda sediului UCR, dar în care
mai activează doi angajaţi ai Uniunii. Un spaţiu fără prea mult
spaţiu, nu pare a fi tocmai ce şi-a dorit actualul deputat, astfel
că acesta începe să-şi exprime public nemulţumirea faţă de
situaţia creată. În sprijinul deputatului intervine, tot public,
(într-o duminică de început de martie) şi Micola Păun, unul din
membrii Consiliului Coordonator, cu scopul de a explica mai pe
înţelesul tuturor cum s-a creat această neînţelegere. Aşa că
domnia sa apelează la o parabolă despre un fiu bine educat care,
după ce a câştigat suficienţi bani pentru întreţinerea familiei
şi a casei, nu mai este primit înapoi în propria casă tocmai de
părintele al cărui exemplu l-a urmat îndeaproape. Modelul de
exprimare ales de domnul Păun, în loc să lămurească situaţia,
sporeşte şi mai mult gradul de confuzie şi lasă auditoriul
nedumerit.
Vine, însă şi vremea şedinţei
Consiliului Coordonator din 9. martie şi se ia o ultimă decizie cu
referire la problema spaţiului parlamentar. Ca atare, se elimină
“semantica din problemă” şi se alege „calea de mijloc” prin
acordarea actualului deputat a unui spaţiu concret delimitat – nu
la parter, nici la mansardă, ci la etajul 1 al clădirii, came-ra 14
(fostă cameră de cazare).
Nu vrem să ne imaginăm ce s-ar fi
întâmplat însă, dacă dintr-o proastă inspiraţie de moment a
administratorului Uniunii s-ar fi ales camera 13!
Ivan
Dobra
|