Uniunea Croatilor din Romania | Zajednistvo Hrvata u Rumunjskoj

În perioada 27-29 iunie 2014, la Reşiţa a avut loc sărbătoarea „Zilele Reşiţei şi Ruga Bănăţeană”, eveniment care are loc anual, cu ocazia praznicului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, patroni spirituali ai oraşului.

 Programul manifestării a cuprins concerte în aer liber susţinute de artişti consacraţi ai muzicii româneşti şi internaţionale, care s-au desfăşurat pe parcursul celor trei zile de sărbătoare. Bineînţeles că nu au lipsit nici tradiționalii mici şi halbele cu bere, grătarele şi ceaunele cu mâncare mai mult sau mai puţin tradiţională.

            Manifestările au debutat vineri, 27 iunie, cu un concurs de şah găzduit de Sala Polivalentă din municipiu, urmat de două competiţii de dezlegat probleme adresate copiilor între 10 şi 16 ani. Programul de muzică şi dansuri populare a inclus parada portului popular prezentată de Ansamblul Folcloric „Bârzava“ şi Ansamblul Profesionist de Cântece şi Dansuri „Banatul“ Timişoara. A urmat cuvântul de deschidere al primarului municipiului Reşiţa, Mihai Stepanescu, dar şi premierea câştigătorului concursului de grafitti şi a brâului bănăţean. Atmosefera a fost întreţinută de solişti vocali de muzică folclorică şi ansambluri româneşti recunoscute în Banat şi în ţară.

            Muzica uşoară a fost la ea acasă în seara de 28 iunie, când pe scena de la Reşiţa a urcat  Andra, una dintre cele mai bune voci feminine ale muzicii româneşti. Sute de persoane au venit să asiste la concertul solistei, prezentă pentru a doua oară, în oraşul de pe Bârzava. De 14 ani, Andra cântă şi încântă românii de toate vârstele, iar spectacolul susţinut de Zilele Reşiţei a cuprins aproape întreg repertoriul său. Însoţită de trei dansatoare, artista a demonstrat din nou că este o solistă adevărată, oferind fanilor un spectacol de excepţie.

            Cea de-a treia zi de sărbătoare, 29 iunie, a început cu o competiţie de şah, urmată de festivitatea de premiere „Top 10“  cei mai buni sportivi ai judeţului Caraş-Severin, precum și festivitatea de premiere a studenţilor şi elevilor din municipiul Reşiţa cu rezultate deosebite la învăţătură.

            Distracţia şi voia bună a fost întreţinută de grupuri şi formaţii culturale ale etniilor conlocuitoare, printre care și ansamblul folcloric „Karaševska Zora”. Formaţia cultural-artistică „Karaševska Zora” este continuatoarea legitimă a formaţiei artistice „Mladi Karaševci“, care a funcţionat la Caraşova până în anul 1990. La iniţiativa Uniunii Croaţilor din România, în anul 1991 formaţia a trecut sub egida UCR-ului adoptând denumirea pe care o poartă în prezent. Repertoriul formației se compune din dansuri reprezentative pentru minoritatea croată, melodiile interpretate evidenţiază frumuseţea folclorului şi tradiţiile specifice comunităţii croate din România. Veselia, ritmul şi muzica exprimate prin dansurile tradiţionale constituie un document etnografic de primă mărime pentru ca fiecare să-şi poată forma o imagine elocventă a bogăţiei sufleteşti a minorităţii croate.

            Punctul culminant al manifestărilor organizate cu ocazia „Zilelor Reșiței” a fost când pe scenă a urcat Lepa Brena, cea mai cunoscută şi de succes cântăreaţă din Balcani, care a susținut un concert extraordinar, de aproape două ore, în prezenţa a sute de oameni de toate vârstele. Melodii mai vechi şi mai noi, mai mult sau mai puţin cunoscute publicului, prelucrări de folk-rock , pop şi folclor, toate din repertoriul solistei de peste 40 de ani de activitate neîntreruptă, au încântat seara sfintei duminici de sărbătoare. A fost o apariţie incendiară într-un spectacol total, dans şi efecte speciale. Un moment deosebit a fost acela în care artista s-a ridicat, într-o macara, deasupra spectatorilor, şi a fluturat tricolorul românesc.

            Zeci de mii de oameni, din Caraș-Severin, dar și din județele vecine, au fost prezenți  la Reșița pentru a o vedea pe celebra artistă. Lepa Breba a mai cântat în urmă cu 30 de ani la Timișoara, însă de atunci nu a mai susținut nici un concert în țara noastră.

Maria Giurchiţa