Uniunea Croatilor din Romania | Zajednistvo Hrvata u Rumunjskoj - CELEBRAREA NASTERII MAICII DOMNULUI LA RADNA
Home arrow Hrvatska grancica arrow CELEBRAREA NASTERII MAICII DOMNULUI LA RADNA arrow Hrvatska grancica arrow Evenimente 
Arhiva articole Hrvatska grancica Evenimente

Search by tag : kafic, rimer, sojka, uniunea croatilor


CELEBRAREA NASTERII MAICII DOMNULUI LA RADNA PDF Imprimare E-mail
miercuri, 07 octombrie 2015

De Sfânta Marie Mică, Mănăstirea Maria Radna din județul Arad a fost neîncăpătoare pentru numărul mare de pelerini veniți din toate colțurile țării să se roage la icoana făcătoare de minuni, cu ocazia Sărbătorii Nașterii Maicii Domnului.

 

            Pelerinii au străbătut distanțe mari pentru a asculta, la Radna, slujbele care s-au ținut în șase limbi: română, maghiară, germană, croată, bulgară și romani.

11951187_1143902938973040_8233292018503680507_n.gif

            Primii dintre miile de pelerini din ţară şi din străinătate au început să sosească în cursul zilei de duminică, continuând însă să sosească în număr mare, atât luni cât şi marţi, astfel că numărul acestora a devenit de-a dreptul impresionant. În ziua de azi, pelerinajele la Maria Radna, mai ales cele organizate în preajma sărbătorii nașterii Fecioarei Maria se fac cu autocarele sau cu mașinile personale. Totuși, încă mai există destui credincioși care păstrează tradiția pelerinajului pe jos până la locul sfânt, cu cruci și steaguri bisericești, însă  numărul acestora scade de la un an la altul.

            Tradiția pelerinajului este menținută cu sfințenie și de către comunitatea catolică din comuna Carașova. În fiecare an un grup de pelerini pleacă pe jos spre Radna cu crucea, însoțiți de cântece mariane și rugăciuni, urmând același drum pe care mergeau generațiile anterioare. Anul acesta din Carașova au plecat în pelerinaj doar patru persoane, iar din  Nermed optsprezece, un număr destul de mic.  Ei pleacă cu trei zile mai devreme pentru a ajunge acolo cu o seară înainte de marea sărbătoare, respectiv în data de 7 septembrie. Odată ajunşi în locaşul sfânt, se întâlnesc cu caraşovenii veniţi cu maşina sau cu autocarul şi împreună parcurg Calea Sfintei Cruci, rugăndu-se şi intonând cântece religioase. Prima Sfântă Liturghie în limba croată a avut loc luni la ora 18.00.

            Marți, 8 septembrie, Sfânta Liturghie solemnă de hram a fost oficiată de peste 20 de preoţi şi episcopi, conduşi de celebrantul principal Eminenţa Sa Josip Cardinal Bozanić, Arhiepiscop şi Mitropolit de Zagreb, primatul Bisericii Romano-Catolice din Croaţia. Printre concelebranţi s-au aflat ES Martin Roos, episcop romano-catolic de Timişoara şi ES Böcskei Lászlo, episcop romano-catolic de Oradea.

            În timp ce în incinta Bazilicii Papale a fost oficiată Sfânta Liturghie Pontificală, la un altar din spatele acesteia era oficiată Sfânta Liturghie pentru credincioșii greco-catolici.

            Totodată, pe dealul din spatele bazilicii, mulți dintre credincioși au parcurs Drumul Crucii’, în timp ce preoții lor oficiau slujbele religioase în limbile română, maghiară și germană.

            Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului s-a încheiat cu Sfântă Liturghie în limba română, celebrată de părintele paroh Andreas Reinholz.

            „Rămâneți mereu credincioși lui Dumnezeu, Preasfintei Fecioarei Maria și, iubiți-vă, ocrotiți-vă familiile și rugați-vă pentru ele”, a fost mesajul Eminenţei Sale cardinalul Josip Bozanić pentru credincioșii de etnie croată.

            Pelerinii s-au întors acasă pe același drum, în rugăciune, iar la intrarea în localitate au fost întâmpinați de parohul bisericii din localitate, precum şi de către membrii familiei, prieteni și localnici. Cu toții au pleacat spre biserică, unde preotul a binecuvântat mulţimea și astfel s-a încheiat pelerinajul.

            Biserica şi Mănăstirea Maria-Radna au făcut obiectul unui amplu proiect de reabilitare, renovare şi includere în circuitul turistic a acestui lăcaş de cult, clasificat drept monument istoric de grupa A în Lista Naţională a Monumentelor Istorice din regiunea Vest, judeţul Arad.

            Valoarea investiţiei pentru realizarea proiectului s-a ridicat la mai mult de 47 de milioane de lei, din care peste 34 de milioane a reprezentat o finanţare nerambursabilă contractată de către Episcopia Romano-Catolică Timişoara cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, contribuţia din bugetul naţional fiind de 4,5 milioane de lei.

Maria Giurchiţa

 
< Precedent   Urmator >

FrontPage