Uniunea Croatilor din Romania | Zajednistvo Hrvata u Rumunjskoj

U dolini rijeke Karaša, folklorni festival koji je na karaševskoj sceni prikupio deset raznih izvođača iz Hrvatske i Rumunjske, doživio je svoje prvo izdanje. Za vrijeme odvijanja festivala zamolili smo sudjelovatelje da nam predstave svoje ansamble te da nam podijele dojmove o njihovom dolasku među Hrvatima u Karaševu.

Aleksandar Nović – predsjednik KUD-a Jankovci, Stari Jankovci

2001. godine bio sam u Rumunjskoj, ali s jednim drugim društvom, jer je te iste godine KUD Karaševska zora bio na smotri u Starim Jankovcima, i, evo, od tada traje to prijateljstvo. U međuvremenu su Karaševci dva puta bili naši gosti: na našoj smotri i na Vinkovačkim jesenima, a mi smo kao KUD Jankovci zadnji put bili u Rumunjskoj 2012. godine. To je jedan od vidova kontakta matične države s Hrvatima izvan domo-vine. Svi znamo da su Karaševci, Hrvati na ovom području, najstarija hrvatska dijaspora i uvijek s nekakvim posebnim osjećajima njih i dočekujemo rado tamo, a i dolazimo ovdje jer je pravo čudo kako su se Hrvati, ovdje na ovom području, unatoč teškim uvjetima održali i sačuvali svoju tradiciju, svoj način života i činjenicu da su Hrvati. Naše je društvo osnovano 1971. godine. U to vrijeme je njegovalo tradicijsku kulturu Mađara koji žive u Starim Jankovcima. Danas se pojavljujemo s nekim kombiniranim programom gdje izvodimo izvorna kola, pjesme, glazbu i nošnju Hrvata Šokaca starosjedilaca i mađarske nacionalne manjine u mjestu. Za ovdje smo pripremili jedan običaj u vrijeme berbe grožđa, jer je nekad oko sela bilo puno vinograda, međutim ih sada više uopće nema. Onda smo došli na ideju da našoj o-mladini pokažemo kako se to nekad radilo. Nadam se da će publika razumijeti šta želimo reći, odnosno prenjeli smo jednu sličicu iz nekadašnjeg života u našem selu.

Ljiljana Stanko – voditeljica KUD-a Petar Zrinski, Vrbovec

Dolazimo iz Hrvatske i prvi puta smo ovdje, u vašim Karaševu. S obzirom da sam prije puno godina bila polaznik hrvatske škole folklora, njima je dobro znano Karaševo i karaševski Hrvati, znači znala sam odprije o vama. U prvoj točki, danas smo predstavili svoje vrbovačke plesove, povezali smo ih s plesovima Zagorja, dok smo u drugoj točki izveli završno kolo iz opere „Eros s onoga svijeta“. To je, inače, naša nacionalna opera koju je napisao Jakov Gotovac po libretu Milana Begovića. Mogu reći da mi skoro trideset godina izvodimo ovu koreografiju te da je uvijek i svugdje rado viđena. Društvo je osnovano 1912. godine, u početku osnovan kao muški pjevački zbor. To se godinama širilo, najprije u mješoviti pjevački zbor, onda su se pridružili i folkloraši tako da društvo danas broji dvjestotinjak članova koji djeluju u mješovitom pjevačkom zboru: u folklornom ansamblu, u tamburaškom orkestru i u muškoj klapi. Najbrojnija je, naravno, folklorna sekcija, tu imamo četiri grupe koje u dobi od pet do šezdeset pet godina njeguju pjesme, plesove i običaje cijele Hrvatske, pa i šire. S druge strane, oduševljeni smo vašim gostoprimljivošću i susretljivošću. Bilo nam je zanimljivo danas biti na Misi i čuti taj vaš starohrvatski govor i drago nam je što ste ga sačuvali!

Gheorghe Frana – solist instrumentist na fruli

Ja sam bil ovčar i od malog diteta sam sâm naučil da flurim. Imal sam jenu fluricu, bila sva pocepana, imala je samo tri prsta, a kako da svirim sam trebal da menjam ruke. I tako sam sviril dokle god sam stigal u mogućnosti da kupim drugu fluru. Posi, s vremenam, sam imal ješte učenici koji sam naučil da flure: brata mi iz Ričice, Mikolu, unuka Marijana Banjka, Đurđa Vrašku, Petra Kalinu i pokojnog Milju Becića. Sam sviril ješte i na torogoti, saksofonu, klarinetu i lafti. S Karaševskom zorom sam sviril u Sibiu i Bukureštu, a ovde na sceni lam da svirim na fluri jenu vlašku dojnu, karaševsko portanje i jenu hrvatsku melodiju.

Narcis Goian – instruktor ansambla Voinţa Răcăjdia

Asociaţia a fost înfiinţată în ianuarie 2003 la iniţiativa primarului şi a unor săteni. Are în componenţă ansamblul de dansuri, o fanfară şi o echipă de fotbal. În urmă cu zece ani, în perioada când am fost director de cămin cultural, am mai fost instructor de dansuri, iar după ce am plecat a venit domnul Ioţa Dumitraşcu, iar eu am revenit din toamnă. Cu ansamblul am mai participat la Festivalul Hercules de la Herculane, La festivalul Văii Caraşului din Greoni, la Oraviţa, la Grebenac în Serbia. Astăzi vom prezenta două suite de dansuri, una de pe Valea Caraşului şi una din zona de munte, puţin mai rapidă, mai ritmată.

 La momentul actual avem vreo şapte-opt perechi pe care ne putem bizui, ceea ce mă bucură, fiindcă în trecut am avut ceva probleme cu numărul copiilor activi în ansamblu. Este greu şi de aceea vreau să vă felicit că aţi reuşit să organizaţi un asfel de festival, ceea ce denotă că încă mai sunt oameni care îşi doresc să păstreze, pe cât posibil, tradiţiile şi obiceiurile, să nu se piardă.

Marius Ursu – koreograf plesne škole Maria i Marius Ursul

Aici la Caraşova am venit cu o parte a cursanţilor şcolii de dans pe care o conduc împreună cu soţia mea şi ne onorează invitaţia pe care ne-aţi făcut-o. Şcoala noastră are trei grupe de cursanţi, debutanţi, intermediari şi avansaţi. Am început această muncă în anul 2011, în primă fază am făcut cursuri cu cei dornici să înveţe jocul popular bănăţean, iar apoi, văzând dorinţa participanţilor de a progresa şi de a lucra mai mult, am hotărât împreună să facem şi coregrafii şi să participăm la diverse festivaluri. Am participat la Festivalul Inimilor în ultimii cinci ani, la Casa de Cultură a Studenţilor, la diferite spectacole alături de Doina Timişului. Astăzi o să prezentăm un dans din zona de munte a Banatului.

Marian Udoviţă – član plesne škole Maria i Marius Ursul

Ja živim u Temišvaru otprilike deset godina, a prije dvije godine upoznao sam svoju iduću suprugu i otada pohađam plesnu školu Maria i Marius Ursul u Temišvaru. Ona je prije bila član ansambla Doina Timişului, ali je od 2011. paralelno nastupala i u ovoj plesnoj školi. Od kad sam ja ovdje sudjelovali smo na Festivalu srca u Temišvaru i na još nekoliko javnim nastupima u okolini.

Iulius Firczak – zastupnik Zajednice Rutena u Rumunjskoj

Noi, rutenii, suntem pentru prima dată la Caraşova şi ne bucură foarte mult invitaţia domnului deputat Slobodan Ghera de a participa la serbările croaţilor de aici. Ne-am dorit să fi venit cu toată formaţia Cervona Ruja din comunitatea noastră din Bistra, dar, din păcate am avut alte evenimente programate. În schimb, am venit cu Felicia Mascaliuc, o solistă de excepţie, una din stelele ansamblului nostru. Rutenii sunt aşezaţi istoric în Maramureş, Bucovina şi judeţul Arad, dar comunităţi puternice de ruteni găsim şi în Banat.

Felicia Mascaliuc – vokalni solist ansambla Cervona Ruja, Bistra

Nu demult m-am întors din Croaţia, unde am participat la Congresul Modial al Rutenilor, iar acum am plăcerea să mă aflu la Caraşova, la croaţii din România şi mă onorează invitaţia dumneavoastră de a participa la festivalul pe care îl organizaţi. Mă bucur că suntem astăzi împreună şi îmi face plăcere să văd cum îşi păstreză şi promovează tradiţiile şi obiceiurile celelalte etnii de la noi din ţară.

Elena Şamanţu – koordinator ansambla Edelweiss, Deta

Ansablul nostru de dansuri germane este relativ tânăr, activăm de aproximativ patru ani sub coordonarea Forumului Democrat German, filiala Deta. Ne bucurăm să fim astăzi alături de dumneavoastră, ne-a impresionat priveliştea din jur, primirea călduroasă pe care ne-aţi făcut-o şi modul în care aţi organizat acest festival. Noi suntem din Banatul de Câmpie, dar suntem prieteni cu ansamblurile din Banatul Montan din Reşiţa, Bocşa, Anina, iar astăzi ne-am făcut prieteni noi.

Mihai Andrei – vokalni solist, Jabalče

Počeo sam pjevati od malih nogu, ali od sedamnaest godina pjevao sam u ansamblu Reşiţeana, u Domu Kulture u Ričici. Najviše volim pjevati rumunjske „dojne”, a danas ću otpjevati pjesme „Toată lumea are un dor” i „Crenguţă de alun”. Često sam pjevao po svadbama i raznim veseljima, ali sada sam u mirovini. Moji unuci također su muzikanti, jedan svira saksofon a drugi synthesizer, a danas će se popeti sa mnom na scenu uz par starih prijateljia s kojima sam nekada pjevao po svadbama.

Darius Ciocani – ansambl Slavjak Zajednice Bugara u Banatu.

Activez de doisprezece ani la Slavjak, iar astăzi v-am prezentat trei dansuri din regiunea bulgară Šopski: o suită, un dans de fete şi o horă. Ansamblul este înfiinţat în 1998, dar în formatul actual funţionează din luna februarie a acestui an. De atunci am mai participat la un festival din Târgovişte, la comunitatea bulgară de acolo, la diferite alte manifestări culturale, dar am fost şi la emisiunea lui Mâruţă, unde am dansat de Ziua Bulgariei.

Daniel Lucacela