Uniunea Croatilor din Romania | Zajednistvo Hrvata u Rumunjskoj

Îmi aduc aminte cu mare drag de o ieșire la pescuit pe malul râului Nera, unde am înnoptat de unul singur la marginea lanurilor de porumb, foarte aproape de râul unde urma să pescuiesc.

Pe vremea aceea lucram încă la noi în țară ca șofer pe camion la o firmă de construcții din comună. Și cum firma avea lucrări la Moldova Nouă, am ajuns să cunosc multe locuri frumoase de pescuit pe râul Nera.

Într-o zi am hotărât să mă aventurez de unul singur în acea zonă, pe undeva între Sasca Română și Sasca Montană. Am lăsat mașina la marginea satului și am urcat în amonte pe malul râului, până am găsit un loc care mi-a plăcut foarte mult, cu multă vegetație de ambele părți ale râului. Am instalat imediat cortul, am adunat ceva lemne pentru foc și, pe loc, am desfăcut şi-o bere, care era încă rece ca gheața. Uitasem să vă spun că aventura avusese loc prin luna lui cuptor.

Trebuia să mă grăbesc, deoarece nu aveam multă vreme la dispoziție până la lăsarea serii. Am avut la mine peşte mic ca momeală, încă viu, și niscaiva...coropişniţe - momeala perfectă la pescuitul cleanului pe timp de vară. Bineînțeles, am avut și trusa cu năluci pentru pescuitul răpitorului: voblere, rotative, oscilante și twistere, pentru care, însă, devenise cam târziu pentru a le încerca în acea parte a zilei, eficienţa lor fiind maximă la primele ore ale dimineții.

În apropiere de tabăra mea am mai găsit încă două locuri minunate, cu apă adâncă și lină...exact ce-i place cleanului. Am montat repede două bețe, singurele pe care le aveam la mine, unul la coropişniţă altul la peștișor și am montat pe fiecare undiță clopoței și bambine fosforescente cu ba-terie, pentru avertizare în caz de atac al peștelui, după care m-am retras la tabără pentru a face focul și pentru a pregăti ceva de mâncare. Între timp m-am delectat, bineînțeles, cu o țuică de prune de Caraşova. Am pus tigaia pe foc, slănina și cârnații de casă în tigaie, iar în foc am aruncat vreo trei patru cartofi noi.

Am avut parte de un apus de soare desprins parcă din povești, care mi-a umplut inima de bucurie, iar liniștea blândă, care se aşternuse pe malul râului, se completa, parcă, la fel de blajin, cu ciripitul păsărelelor.

Nu a durat mult, însă, până la primul atac al peștelui, auzisem clopoțelul de la prima lansetă, cea cu peștișor viu. Am ajuns repede și am contrat, dar peștele parcă nu se dădea scos din apă. Mi-am dat seama că era încâlcit într-un nailon vechi aruncat pe malul râului, însă cu experienţa acumulată de-a lungul anilor am reușit să scot, într-un final peștele din apă. Părea cam de 1,5 kg, un clean de toată frumusețea. L-am băgat în juvelnic și am montat din montura cu pește mic.

Am revenit la ale mele, am terminat mâncarea şi am aprins lanterna de camping, deoarece se întunecase. Odată cu lăsarea serii au sosit și primii vizitatori, țânțarii. Nu puţini la număr... Noroc cu Autanul, nelipsit din rucsacul meu de pescuit. Am mâncat pe săturate și m-am pus pe așteptat, cam vreun ceas...poate, poate mai ieşea de-o „trăsătură”. În zadar, însă. Liniştea apei nu s-a lăsat tulburată de nicio zvărcolire a vreunui peşte prins în capcanele puse de mine, aşa că am decis să mă culc. Oricum, dimineața voiam să încerc să pescuiesc la năluci...

Am pus alarma să sune la 4:30 și m-am culcat fericit, dar, recunosc, și destul de obosit, de-oarece distanţa de unde am lăsat mașina până aici a fost cam de o oră de mers pe jos.

Dimineața m-am trezit şi am adunat lansetele. La una dintre ele era prins un clean zdravăn, de aproape un kilogram. Am pus totul în cort și numai lanseta de spining și nălucile le-am luat cu mine. Am urcat în amonte unde am pescuit cam două ore, timp în care am prins doisprezece bibănaşi și doi cleni mai răsăriți.

Cu regret, am hotărât să scurtez aventura, deoarece trebuia să ajung la lucru la ora zece. Am ajuns la tabăra unde am curățat numaidecât peștii, am adunat ustensilele și am plecat acasă. Mulțumit din toată inima de rezultat, dar și de vremea frumoasă de care am avut parte, mi-am promis că am să repet aventura. Data viitoare urma să pescuiesc un weekend întreg pe malul acestui râu minunat.

Și, bineînțeles, pe tot parcursul drumului nu mi-a stat gândul la nimic altceva decât la saramura ce aveam să o prepar, cu bibănaşi și pește proaspăt, cu mămăliguţă și mujdei de usturoi.

Petru Miloş