Home arrow Hrvatska grancica arrow Evenimente arrow Interviu cu presedintele R. Croatia Kolinda Grabar-Kitarovic arrow Hrvatska grancica arrow Evenimente 
Arhiva articole Hrvatska grancica Evenimente

Search by tag : kafic, rimer, sojka, uniunea croatilor


Interviu cu presedintele R. Croatia Kolinda Grabar-Kitarovic PDF Imprimare E-mail
miercuri, 22 noiembrie 2017

Cu prilejul vizitei oficiale întreprinse în România și a întâlnirii cu minoritatea croată din satele carașovenești, președintele R. Croația Kolinda Grabar-Kitarović a acordat un interviu în exclusivitate pentru Hrvatska grančica, publicaţie bilingvă a croaţilor din România.

În cadrul interviului din sediul central din Carașova al Uniunii Croaților din România, președintele Kitarović a evidențiat, printre altele, faptul că relațiile economice dintre R. Croația și România nu se ridică la nivelul unde se regăsesc astăzi relațiile politice dintre cele două țări. Cu toate că schimburile comerciale au început să crească în acest an, după căderea de anul trecut, ele sunt în continuare modeste, a declarat președintele Kitarović, exprimându-și totodată speranța că forumul economic susținut la București v-a consolida economiile celor două țări prin înțelegeri și afaceri concrete. Pe de altă parte, este foarte important a se investi în învățarea limbii croate în România, a limbii române în Croația, dar și în stoparea plecării tinerilor în alte țări, pe piețele de muncă din vest, a accentuat Kolinda Grabar-Kitarović.

dsc03817.jpg

Cum ați evalua relațiile bilaterale dintre R. Croația și România, mai ales relațiile economice, având în vedere că în acest domeniu există întotdeauna loc pentru mai bine? Desigur, relațiile dintre România și Croația sunt excelente, nu există întrebări deschise între țările noastre. Totuși, întotdeauna există spațiu unde se poate prelungi în continuare colaborarea, iar economia este, categoric, unul dintre aceste domenii. Schimburile comerciale sunt relativ modeste, mai ales investițiile, aproximativ 20 de milioane de euro dinspre partea croată, și ceva mai puțin dinspre partea română. În ultimul an am înregistrat chiar o scădere a schimburilor economice. În acest an schimburile economice au început să crească, avem de-a face, evident, cu o reînviere a standardului de viață în ambele țări. Sper ca vizita aceasta și, mai ales, forumul economic care a avut loc la București să accelereze relațiile economice. Aștept ca forumul economic să genereze înțelegeri concrete, afaceri concrete, să faciliteze deschiderea ambelor piețe pentru produse și servicii reciproce și să dinamizeze colaborarea dintre economiile noastre.

dsc_0473.jpg

Se poate spune că cele două mici comunități, mă refer la comunitatea croată din România și la comunitatea română din Croația, sunt veritabile punți de legătură și prietenie care contribuie la relațiile excelente dintre Croația și România?

Desigur, în cazurile României și Croației este, într-adevăr, așa. Situația celor două comunități, și a comunității croate din România și a comunității române din Croația, este mai mult decât bună având în vedere poziționarea statului sau a administrației publice în raport cu comunitatea. Desigur, niciodată nu există bani suficienți pentru finanțarea asociațiilor culturale sau de alt gen și întotdeauna trebuie să facem cât mai mult pentru a permite oamenilor ca în aceste condiții de globalizare, când tot mai mulți tineri aleg limba engleză în detrimentul limbii materne, când folosesc atât de multe cuvinte străine în limba lor, să investim în învățarea limbii croate în România și a limbii române în Croația. Avem limba istroromână care este protejată în mod special, există, prin urmare, foarte multe lucruri care ne unesc și îmi face plăcere că biserica catolică din Croația a pus capela Ivan Botezătorul la dispoziția comunității române, comunității ortodoxe române, pentru a putea celebra liturgia religioasă în acest spațiu.

În final, ce mesaj ar dori să transmită președinta Croației croaților din România?

Perseverați, perseverați aici. Desigur, ne dorim ca și croații și comunitatea croată să se întoarcă în Croația, dar, la fel, ne dorim să îmbunătățim viața lor în locul în care trăiesc deja de secole ca și comunități minoritare, cum e cazul aici în România. De asemenea, dorim să oprim acele trenduri care există și în România și în Croația ca îndeosebi tinerii să ne plece în vest, în piețele de muncă din vest sau în alte țări, și ca cel mai valoros lucru pe care îl avem, oamenii tineri, să-l pierdem în favoa-rea altor țări. Cu siguranță, acest fapt ar contribui la bunăstarea Uniunii Europene în întregul ei, dar ar fi în defavoarea societății noastre și de aceea trebuie să investim mult mai multe eforturi și pentru propriul popor din propria țară, dar și, desigur, pentru minoritățile noastre din alte țări.

dsc_0630.jpg

Ivan Dobra

 
< Precedent   Urmator >