Uniunea Croatilor din Romania | Zajednistvo Hrvata u Rumunjskoj

În ultimii ani, populaţia croaților din comunele Carașova și Lupac a urmat un trend constant de scădere.

     Rata natalităţii şi cea a mortalităţii generale sunt cei mai folosiţi indicatori în cunoaşterea evoluţiei numărului unei populaţii.

     În anul 2017, în comunitatea croată s-a înregistrat un număr de 35 de cununii, 47 de nașteri și 85 de decese. Numai anul trecut, în comuna Carașova s-a înregistrat un număr de 42 de decese, în timp ce au fost botezate doar 22 de persoane. În localitatea Carașova au decedat 30 de persoane și s-au născut doar 16, în localitatea Nermed au murit 8 persoane și s-au născut 3 persoane, iar în localitatea Iabalcea au murit 4 și s-au născut 3 persoane. Au fost cununate în total 17 perechi, dintre care 13 la Carașova, iar la Nermed și Iabalcea câte 2 perechi.

     În comuna Lupak, în cursul anului trecut au decedat 43 de persoane și s-au născut doar 25 de persoane, iar 18 perechi au fost cununate. Localitățile Lupac și Rafnic au înregistrat, anul trecut, un număr de 13 nașteri și 20 de decese, în timp ce la Clocotici s-au înregistrat 8 nașteri și 14 decese, iar în localitatea Vodnic, 4 nașteri și 9 decese.

     Principala cauză a declinului continuu al populației celei mai mari comunități croate din România, din ultimii ani, este numărul tot mai mare de persoane, chiar familii întregi, care părăsesc locul natal, alegând să se mute în țările din Europa de Vest, în principal în Austria, în căutare de locuri de muncă și un trai mai bun.

      Un alt factor care determină sporul natural negativ al populației este pur și simplu tendința oamenilor de a avea mai puțini copii. Scăderea natalităţii nu este determinată de o situație economică precară, deoarece, de regulă, în ţările sărace natalitatea este destul de crescută, iar în comunitatea noastră nu poate fi vorba de așa ceva. Scăderea natalității se datorează și faptului că a crescut vârsta la care tinerii aleg să se căsătorească. În prezent, a avea un copil nu mai reprezintă un ideal în rândul tinerilor, aceştia visând, mai degrabă, să aibă job-uri de top și să călătorească cât mai mult. Acest lucru nu este de condamnat pentru că reprezintă evoluţia normală a unei noi ere. 

     În prima jumătate a secolului trecut situația era cu totul diferită în localitățile din bazinul carașovenesc. În majoritatea caselor carașovenești puteai întâlni patru, cinci sau mai mulți copii, deși locuințele aveau pe atunci dimensiuni modeste, una sau, cel mult, două camere. Astăzi putem să ne amintim cu nostalgie de vremurile de odinioară, când ulițele satului erau animate de grupuri de copii fericiți.

Maria Giurchiţa