Početna arrow Hrvatska Grančica arrow Događaji arrow SEDINTA SOLEMNA A PARLAMENTULUI LA 100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA arrow Hrvatska grancica arrow Dogadaji 
Arhiva članaka Hrvatska grancica Dogadaji

Search by tag : kafic, rimer, sojka, uniunea croatilor


SEDINTA SOLEMNA A PARLAMENTULUI LA 100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA PDF Ispis E-mail
Thursday, 03 May 2018

     Pe 27 martie 2018 a fost organizată o şedinţă solemnă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

     La şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului a participat prim-ministrul Viorica Dăncilă, Custodele Coroanei române, Margareta, care a susținut un discurs, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, fostul preşedinte Emil Constantinescu, primarul general al Bucureştiului, Gabriela Firea. Alocuțiuni în legătură cu însemnătatea evenimentului au adresat și preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, dar şi reprezentanţii grupurilor parlamentare.

     Majestatea sa Margareta, a afirmat că unul dintre simbolurile unităţii de neam a fost tatăl său şi că, astăzi, datoria de a sprijini pe fraţii noştri din afara frontierelor României nu trebuie să cunoască limite, nici condiţionări. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că doar “vrerea Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării”, afirmând că tot atunci s-a decis că poporul de peste Prut era, de fapt, parte a poporului român. Preşedintele Came-rei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a susţinut că unii vor să ne convingă că noi ne-am născut ieri sau că nu am făcut nimic de-a lungul istoriei, iar Unirea a fost un eveniment cu totul întâmplător şi neverosimil.

     În cadrul şedinţei solemne a Parlamentului a fost dezbătută şi adoptată o „Declaraţie solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918”, prin care „s-a reflectat unitatea poporului şi a limbii române, rolul avut de înaintaşii politici şi drumul care trebuie urmat de oamenii politici de astăzi, precum şi dorinţa comună de a continua procesul de modernizare şi integrare instituţională în UE”.

„100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”

      Marți, 27 martie 2018, Căminul Cultural din Carașova, în colaborare cu Liceul Teoretic Bilingv Româno-Croat Carașova și Biblioteca comunală din Carașova, a organizat o activitate cultural-educativă în cadrul căreia a fost marcat evenimentul istoric de împlinire a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Evenimentul s-a desfășurat în sala de ședințe din incinta Căminului Cultural din Carașova.

     În cadrul acțiunii a fost evocată împlinirea Centenarului Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918, teritoriu intrat în componența Imperiului Țarist prin Tratatul de la București din anul 1812. Pe fondul evenimentelor din anul 1917 din Rusia Țaristă, culminând cu Revoluția bolșevică din octombrie, moldovenii își proclamă în prima fază autonomia, iar apoi independența față de Rusia și Unirea cu Regatul Român la 27 martie 1918, promulgată de Regele Ferdinand prin Decret Regal la data de 9 aprilie 1918.

     Basarabia revenea patriei mamă prin decizia Sfatului Ţării, a cărui voce principală a fost Ion Inculeţ, devenind astfel prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. Alexandru Marghiloman, Ion Inculeţ, Pan Halippa şi I. Buzdugan sunt numai câţiva din eroii actului de acum 100 de ani. Din cei 135 de deputați prezenţi ai Sfatului Ţării, 86 au votat în favoarea unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți. Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste: „Trăiască Unirea cu România!”.

     Tot în cadrul evenimentului a fost vizionat un film documentar cu imagini luate din arhiva televiziunii române, iar elevii prezenți la acțiune au prezentat câteva eseuri legate de personalitățile care au contribuit la înfăptuirea unirii.

     Anul 2018, al Centenarului Marii Uniri, este unul cu ecouri aparte în societatea românească, întrucât celebrarea evenimentelor istorice și cinstirea jertfelor și faptelor înaintașilor noștri este o datorie de suflet pe care fiecare dintre noi o are. La fel de importantă este contribuția noastră la cunoașterea evenimentelor istorice și la transmiterea lor mai departe. Un exemplu în acest sens îl constituie și acestă acțiune.

Maria Giurchiţa

 
« Prethodna   Slijedeća »