Home arrow Hrvatska grancica arrow Diverse arrow “PASTRAVUL DE ARGINT” arrow Hrvatska grancica arrow Diverse 
Arhiva articole Hrvatska grancica Diverse

“PASTRAVUL DE ARGINT” PDF Imprimare E-mail
vineri, 13 iulie 2018

Odată cu deschiderea sezonului la păstrăv, ardeam de nerăbdare să fac o ieşire pe malul râului la un pescuit cu năluci, special destinate pescuitului la păstrăv indigen şi curcubeu.

     Cum apele râului unde urma să pescuiesc erau foarte tulburi şi cu debit mare, am luat cu mine şi două lansete pentru pescuitul crapului, deoarece asociația pescarilor din care fac parte are şi câteva bălți, special destinate pescuitului la crap.

     Am ajuns dimineața devreme, am constatat apa râului, cam mare pentru pescuitul păstrăvului, şi am decis să lansez 2 bețe, la montură fixă, pentru crap. O lansetă pentru mine iar cealaltă petru Emma, fiică mea. Ea, având dreptul de a pescui, însoțită de mine, gratis până la vârsta de 14 ani. Am montat bețele, unul la boabe de porumb iar celălalt la boiles. Am aşteptat cam două ore, fără nici o mişcare din partea peştilor, după care ne-am apucat de gătit deoarece se apropia vremea prânzului. Fără prea mult optimism şi o vreme urâtă, cu ploaie şi vânt, am decis să punem capăt acestei ieşiri la pescuit pe malul lacului. În timp ce ne pregăteam de plecare, pe o ploaie aproape torentială, pe lanseta fiicei mele am auzit clopoțelul care indica clar trăsătura peştelui. Iar, cum eu eram plin de bagaje în drum spre maşină nu am fost îndeajuns de rapid să iau lanseta în mână, să contrez şi să înțep peştele care părea foarte hotărât. După două atacuri turbulente, lanseta fiicei mele a aterizat direct pe malul lacului după care s-a scufundat cu o viteză destul de mare şi s-a făcut nevazută numaidecât, trasă spre adâncimea lacului de peştele hotârăt să-mi lase fetița fără undiță. Nu prea aveam mare lucru de făcut, decât să-mi caut cuvintele pentru ami consola şi liniştii fetița la aflarea veştii care, şi pe mine, ca pescar, m-a pus pe gânduri.

33416926_1297346210399114_630291754972610560_n.jpg

 33398254_1297346287065773_4726461288471855104_n.jpg    Ploaia s-a oprit, noi eram deja acasă. Am încins repede grătarul şi căutam cumva să mă liniştesc, în primul rând pe mine însumi, deoarece lanseta pierdută nu era chiar una foarte ieftină. Iar spre seară am hotârăt să iesim puțin la un pecuit de păstrăv, dacă la peştii pasnici nu am avut noroc, dimpotrivă am parte de un ghinion mai rar întălnit. Am ales o apă mică şi mai limpede, din apropiere, unde am plecat de îndată. Am ales oscilante de culoare deschisă, iar la început am lăsat-o pe Emma să pescuiască, cu toate că ea nu are experienţă la lansă pe malul râului, lucru ce ma costat în pierderea a patru oscilante şi patru agrafe cu vârtej. Am pescuit şi eu puțin, însă, am prins doar trei păstrăvi sub dimensiunile minime admise de lege. Am mai lansat de câteva ori, cu oscilante de culoare albă, într-un final am avut parte de un atac pe măsură şi am scos la mal un păstrăv de culoare argintie, un păstrăv curcubeu de toată frumesețea. Acum eram toți fericiți, mai puțin Emma, dar în zilele următoare am comandat de urgență o nouă lansetă şi mulinetă, pentru domnişoara pescar în devenire.

Petru Miloş

 
< Precedent   Urmator >