Home arrow Hrvatska grancica arrow Anchete jurnalistice arrow MATEJA TURKALJ arrow Hrvatska grancica arrow Anchete ziaristice 
Arhiva articole Hrvatska grancica Anchete ziaristice

MATEJA TURKALJ PDF Imprimare E-mail
miercuri, 30 septembrie 2020

     La recomandarea Uniunii Croaților din România, consilierul de presă al Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României i-a luat un amplu interviu elevei Mateja Turkalj, absolventă a ciclului gimnazial din cadrul Liceului Teoretic Bilingv Româno-Croat din Carașova. În cadrul interviului, Mateja a vorbit, printre altele, despre gradul de dificultate al subiectelor de la Evaluarea națională și propria-i experiență legată de învățământul online, despre diferențele dintre limba română literară și limba croată standard sau despre raportul acesteia din urmă cu idiomul carașovenesc al limbii croate pe care a fost nevoită să-l învețe grabnic pentru a se putea înțelege cu consătenii.

      La jumătatea drumului, între România și Croația, interviu cu Mateja Turkalj, eleva Liceului Teoretic Bilingv Româno-Croat din Carașova.

      În contextul situației epidemiologice determinată de răspândirea virusului COVID – 19 și a declarării stărilor de urgență și alertă, eleva Mateja Turkalj și colegii ei de clasă nu au putut avea parte de o sărbătoare în toată regula pentru a marca absolvirea ciclului gimnazial. Însă ei fac parte, totuși, din rândul acelor tineri norocoși din România care, nu peste mult timp, vor continua împreună studiile liceale în cadrul aceleiași instituții de învățământ – Liceul Teoretic Bilingv Româno-Croat din Carașova – având oportunitatea sărbătoririi unui nou început, de această dată. Cu Mateja am stat de vorbă despre studiul limbii croate asupra căreia ea are o perspectivă cu totul deosebită. Despre acest aspect, puteți afla detalii în cele ce urmează. mateja_turkalj-1024x768.jpg

     Ai absolvit clasa a VIII-a și ai avut parte și de examene de competență, nu și de școală, în sensul clasic al cuvântului. Cât de grele ți s-au părut subiectele de limbă și literatură maternă și unde vei studia mai departe?

     Nu mi s-au părut foarte grele. La matematică au fost mai dificile, trebuie să recunosc. În rest, nu prea. La limba și literatura maternă ne-au cerut câteva proverbe și ne-au întrebat, spre exemplu, ce am dori să facem mai departe, ce am dori să studiem? Eu mi-am propus să devin farmacistă, dar până atunci aș dori să-mi continui studiile la Liceul Teoretic Bilingv Româno-Croat din Carașova.

     Care este experiența ta în ceea ce privește sistemul de învățământ online? Au fost ”pe fază” profesorii?

     Da, au fost ”pe fază”, dar problema e că nu a fost ca la școală… A fost foarte greu la început, dar ne-am descurcat chiar bine cu toții, aș spune. Pentru că una e să stai în bancă la școală și cu totul alta când ești acasă, cu gândurile tale și încerci să faci toate lucrurile…

     Nu ai putut să-ți vezi colegii în ultimele luni de clasa a VIII-a. Cât de mare a fost supărarea voastră din această cauză?

     Ne-am revăzut în perioada celor mai mari emoții, la examenele de capacitate și ne-am bucurat foarte tare. Chiar înainte de pandemie discutam, oare ce-ar trebui să facem la sfârșit de clasa a VIII-a, un chef sau o excursie? Marea majoritate a ales atunci excursia și chiar ne-ar plăcea să mergem undeva, la malul mării, la Constanța, spre e-xemplu, pe care l-am văzut doar în poze..

     Cât de important ți se pare studiul limbii croate? La modul general, de ce poate fi util să avem și cunoștințe de limbă maternă? Se presupune că motivele se înțeleg de la sine, dar aș dori să aflu părerea ta pe acest subiect…

     În cazul meu, este cumva natural să am astfel de cunoștințe pentru că m-am născut în Croația și am stat acolo timp de șapte ani. Dar aș putea spune că mi se pare util să cunoaștem cât mai multe limbi, iar limba croată se poate învăța foarte ușor ca limbă străină. Eu am colegi de școală care nu știu foarte bine limba croată, dar am observat că o pot învăța foarte ușor.

     Presupun că ești destul de atașată de această limbă din moment ce primii tăi șapte ani din viață i-ai petrecut într-un mediu în care s-a vorbit această limbă în permanență. Ce poți să-mi mai spui despre acest atașament? În ce mod diferă, în privința ta, limba croată și limba română?

     Desigur, născându-mă în Croația, primul meu cuvânt a fost în limba croată și auzind această limbă am un sentiment… nici nu pot să vi-l descriu. Primul meu cuvânt a fost ”mama”, adică ”majka” în limba croată, dar trebuie să mai menționez aici și faptul că în Carașova, unde locuiesc acum cu familia, nu mama, ci bunica este denumită astfel.

     Totodată, eu am frecventat și creșa în Croația, așa că am învățat foarte multe chestii după acel prim cuvânt – denumiri de jucării și activități, nume de fructe, expresii de bază. Începând din clasa întâi, am învățat și engleza…

     Ce rol au profesorii și părinții în aprofunda-rea cunoștințelor de limba maternă? Și în ce mod te-au inspirat colegii de clasă sau prietenii în acest domeniu…

     Cu mama am învățat acele cuvinte inițiale pe care le-am amintit adineauri, profesorii însă îmi predau o limbă croată mai profundă, cu expresii frumoase, cu epitete colorate pe care le putem găsi și în diferite texte literare. Colegii și prietenii însă nu mă puteau învăța multe lucruri pentru că eu la bază am vorbit o altă limbă croată, diferită de cea din Carașova. Dar îmi place să vorbesc cu ei și în limba croată, să le spun unele cuvinte pe care ei nu le înțeleg sau le spun altfel.

     Dacă am înțeles bine, practic a trebuit să înveți din nou limba croată, pentru că în România se vorbește un alt dialect sau o altă formă a limbii decât cea din Croația…

     Da, este exact așa… Totodată a trebuit să învăț și limba română care mi s-a părut o limbă total diferită de limba mea maternă, nu seamănă nici măcar un cuvânt. Între limba croată din Croația și cea din Carașova există multe asemănări, deci nu a fost foarte greu s-o învăț pe aceasta din urmă. Limba și literatura română mi s-a părut de un alt grad de dificultate, dar am reușit și pe acest plan, deci pot să spun: poți reuși orice din moment ce îți dorești asta…

     Ce ți se pare deosebit în limba croată față de toate acele limbi pe care le cunoști ? Poți să-mi spui câteva astfel de aspecte sau detalii?

     Limba croată este o limbă autentică, directă și ușor de învățat, aș putea să zic, în timp ce, spre exemplu, limba franceză este o limbă frumoasă, dar și foarte greu de învățat. Interesant mi se pare însă faptul că în familia noastră se întâlnesc cele două forme ale limbii croate, pentru că eu și bunicii mei din Carașova ne învățăm reciproc cuvinte pe care celălalt nu le știe, sau le știe altfel. Dacă unul dintre noi nu înțelege, celălalt explică. Acest lucru mi se pare haios…

     Ce rol va avea limba croată în ceea ce ți-ai propus să înveți sau să devii? Și dacă ți-ar place să te întorci în Croația la studii, spre exemplu?

     Da, mi-ar place să mă întorc la studii, de ce nu? Croația e un loc special, însă mama a dorit foarte mult să ne întoarcem în România, deci eu, la cei 14 ani, sunt practic la jumătatea drumului: am trăit 7 ani în Croația și de alți 7 ani, trăiesc în România.

     În ceea ce privește profesia de farmacist, pe care mi-am ales-o, mi se pare că voi putea folosi limba croată, dacă voi lucra la o farmacie în Carașova, Reșița sau chiar Timișoara. Pentru că aș putea servi croații de la noi sau turiștii care vin din Croația, pe limba lor.

     Care a fost motivul pentru care familia ta a dorit să se întoarcă în România?

     Bunicii mei trăiesc în Carașova și trăiau singuri. Tot singuri ne simțeam și noi acolo, în satul în care trăiam, în Croația. Era o așezare mai mică decât cea în care trăiesc în momentul de față. Nu era un sat turistic, dar era un loc frumos. Înainte să ne mutăm la Carașova, veneam des în vacanțe la bunici și îmi plăcea foarte tare România. Mi se pare o țară extrem de frumoasă.

     O întrebare mai de vacanță, ironic vorbind: ce îți place să citești?

     Poate veți râde, dar îmi plac foarte mult romanele de dragoste… Chiar am în față un teanc de cărți pe care le-am primit la școală drept premiu: Arghezi și… desigur, Eminescu, care îmi place foarte tare. Dar și romanul Baltagul de Sadoveanu, sau comedia O scrisoare pierdută, de Caragiale.

     Am și câteva cărți în limba croată dintre care mi-ar fi foarte greu să aleg una preferată. Dar dacă ar fi să aleg, v-aș recomanda poeziile lui Dragutin Tadijanović și Dobriša Cesarić, a căror versuri le avem și în manualul de limbă și literatură croată.

Interviu realizat de Bartha Réka.

 
Urmator >

FrontPage