Uniunea Croatilor din Romania | Zajednistvo Hrvata u Rumunjskoj

Festivalul Internațional al Literaturii Croate Zagreb s-a desfășurat pe 16 și 17 noiembrie anul acesta, sub egida Președintelui Parlamentului Republicii Croația, Gordan Jandroković și a Primarului orașului Zagreb, Milan Bandić.

     Festivalul Internațional al Literaturii Croate Zagreb s-a desfășurat pe 16 și 17 noiembrie anul acesta, sub egida Președintelui Parlamentului Republicii Croația, Gordan Jandroković și a Primarului orașului Zagreb, Milan Bandić. Festivalul Internațional al Literaturii Croate a început luni, 16 noiembrie, la Fundația Culturală Croată, cu o discuție despre înființarea Institutului Cultural Croat Marulić, și s-a încheiat pe 17 noiembrie cu prezentarea cărții lui Antun Bonifačić, „Croația eternă”. La final, a avut loc un recital din literatură croată al scriitorilor emigranți croați, dedicat victimelor din orașele Vukovar și Škabrnja, recital susținut de studenții de actorie de la Universitatea Libertas din Zagreb.

     Milan Bošnjak, consilier la Biroul pentru croații din străinătate pentru problemele minorităților naționale croate din afara țării, a subliniat că poporul croat, în ciuda tuturor circumstanțelor nefavorabile și deosebit de dificile, a reușit, de-a lungul secolelor, să păstreze frumusețea și arhaicitatea limbii sale, bogăția și diversitatea culturii sale, dar și identitatea sa națională.

     Scriitorul Stjepan Šešelj consideră că a sosit momentul să fie continuate eforturile de stabilire a unității literaturii și culturii croate. De aceea, a subliniat el, a fost fondat și lansat Festivalul Internațional al Literaturii Croate, care va conecta toți scriitorii croați din Croația, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Serbia, România, Austria, Ungaria, Slovacia și croați din alte părți ale Europei și ale Uniunii Europene, din Africa de Sud, din America de Nord și de Sud, precum și Australia și Noua Zeelandă. El a evaluat că acest lucru ar conecta scriitorii croați care trăiesc și creează în diferite părți ale lumii, ar descoperi noi teme, dar ar și readuce în discuție subiecte vechi, „probabil necunoscute nouă” și ar impune un studiu diferit al literaturii și culturii croate în școli, universități și studii doctorale din țara noastră, dar și în universități străine în care se studiază cultura și literatura croată.

     La rândul său, scriitorul Đuro Vidmarović a subliniat necesitatea studierii literaturii croate unice, iar Slobodan Prosperov Novak a sprijinit înființarea Institutului, menționând că este necesar să se facă distincția între canon și corpusul li-terar. Stjepan Šterc a fost de acord cu necesitatea înființării unui institut, dar și-a exprimat și teama că politica i-ar putea împiedica activitatea, în timp ce Mario Grčević consideră că Croația are nevoie de un astfel de institut, dar ar trebui, a subliniat el, să fie organizat după exemplul Institutului german Goethe. Istoricul Josip Jurčević a spus că, înainte de înființarea institutului, ar trebui să se facă un catalog al lucrărilor științifice create în străinătate, astfel încât cercetările pe teme deja tratate să nu se repete.

     Datorită situației actuale cu coronavirus, participanții din afara Croației, aproximativ treizeci dintre ei (cum ar fi academicienii Nikola Benčić, Borislav Arapović sau Šimo Šita Ćorić), din păcate, nu au putut lua parte la acest eveniment.

Lina Tincul