Uniunea Croatilor din Romania | Zajednistvo Hrvata u Rumunjskoj - LANSARE DE CARTE LA UNIUNEA CROATILOR
Home arrow Hrvatska grancica arrow LANSARE DE CARTE LA UNIUNEA CROATILOR arrow Hrvatska grancica arrow Cultura 
Arhiva articole Hrvatska grancica Cultura

LANSARE DE CARTE LA UNIUNEA CROATILOR PDF Imprimare E-mail
marti, 13 aprilie 2021

Uniunea Croaților din România a găzduit pe 27 martie 2021, lansarea volumului de poezii al poetului Mihai Șera, „Karaševsko ogledalo vrišti/Floarea mea de cireș“, volum care a văzut lumina zilei anul trecut, în luna octombrie.

     Este vorba despre un volum care conține o sută de poezii în limba croată, respectiv în graiul lupăcean, și o sută de poezii scrise în limba română literară. Cartea a avut parte de o prefața elogioasă în limba literară croată și a fost semnată de către ”Lupăceanca unchiului” prof Maria Lațchici, și ea originară din Lupac, în timp ce postfața a fost compusă de președintele Uniunii Croaților din România, Slobodan Ghera. Cartea a fost publicată de editura Pro Marketing, iar costurile pentru tipărire au fost asigurate de Uniunea Croaților din România.

     Volumul de poezii al poetului lupăcean a fost prezentat publicului în sala amfiteatrului de către dr. sc. Lațchici Maria, de la Universitatea din București, aceasta subliniind că autorul este un virtuoz care ne plimbă de-a lungul dealurilor noastre pe timp de primăvară, vară, toamnă și iarnă. ” Poeziile lui Mihai Șera sunt, fiecare în sine, o mică poveste despre viața idilică, caldă, simplă de odinioară, iar înainte de toate emană căldura și nostalgia pentru unitatea care a existat cândva în ținuturile noastre, când toate generațiile au fost acasă, în casele lor și pe meleagurile lor. La urma urmei, suferința după cei plecați în țările străine este unul din motivele care predomină în poeziile lui Șera, iar acest volum de poezii este un testament atât pentru satele noastre carașovenești cât și pentru oamenii noștri de acum și din viitor, un testament al limbii și imaginilor unei vieți simple și magnifice în armonie cu natura, cu Dumnezeu și cu oamenii. Graiul autorului este o amintire importantă a limbii carașovenești de odinioară, iar arhaizmele lingvistice sunt purtătoarele unor caracteristici importante și merită o atenție și o analiză specială. Imaginea cu mama poetului care toarce și învârte fusul și cu bunicul Crăciun lângă vatră este deosebit de caldă. Aceasta este imaginea unei copilării inocente și fără griji, când copiii îi aveau alături și pe părinți și pe bunici, de la care ascultau povești și învățau despre obiceiuri și tradiții, despre ce au voie și nu au voie să facă, învățau să respecte munca, pe oamenii mai în vârstă și cum să ducă lucrurile până la capăt”. dsc_0238.jpg

     Despre volumul de poezii a poetului lupăcean au vorbit elogios Ghera Slobodan, președintele Uniunii Croaților, Amet Aledin, secretar de stat în Departamentul pentru Relații Interetnice, profesorul Iancov Gheorghe, Păun Nicolae și Șera Gheorghe.

     Volumul de poezii „Karaševsko ogledalo vrišti/Floarea mea de cireș“, al autorului Șera Mihai a apărut la 24 de ani după primul volum de poezii „Pogleni, Boe, na naše slze”, lansat în anul 1996 la Zagreb, la editura Matica hrvatska. Le reamintim cititorilor că atât prefața cât și postfața la acel prim volum au fost scrise de către Novak Marija și Horvat Vladimir, iar fondurile pentru publicarea cărții au fost strânse prin generozitatea sponsorilor cunoscutei emisiuni „Kolo sreće”, la care au participat renumitele actrițe Ena și Mia Begović, dar și compozitorul Zrinko Tutić.

    Mihai Șera s-a născut la Lupac, pe 24 iulie 1995. A urmat școala primară la Lupac, iar cursurile de operator cinema la București. După încheierea acestor cursuri se întoarce la Reșița și activează la cinematograful Dacia, iar peste câțiva ani și la cinematograful Cultural. Din motive de sănătate se pensionează anticipat, în anul 1999, iar restul vieții și-l petrece în satul natal Lupac, dar și în orașul a-propiat Reșița. A fost și va rămâne mereu îndrăgostit de satul natal, Lupac, cu toate componenetele lui materiale și spirituale, respectiv îndrăgostit de natură, de dealurile și pădurile din Lupac, dar în mod special de lupăcenii lui.

Lina Tincul

 
< Precedent   Urmator >

FrontPage