Uniunea Croatilor din Romania | Zajednistvo Hrvata u Rumunjskoj

La sfârșitul lunii mai (florar), am decis împreună cu fiică mea să facem o ieșire cu cortul, pe malul unui lac sălbatic din apropiere, la un pescuit staționar, unde, speram să prindem câțiva crapi, carași, roșioară și plătică.

     Am plecat dimineața foarte devreme, în jurul orei 06:00, din cauza distanței care urma să o parcurgem cu mașina până la locul destinației, dar și pentru a fi printre primii la alegerea locului pentru tabăra unde urma să ne instalăm cortul. Am avut norocul să găsim o locație foarte bine poziționată, gestionarul lacului și paznicul acestuia ne-a îndrumat în acest loc minunat.

     Am început numaidecât instalarea taberei unde urma să pescuim, eu cu instalarea cortului, iar Emma cu pregătirea nadei pentru pești, care era compusă din foarte multe feluri: mămăligă, usturoi, porumb fiert din conservă, râme roșii, viermișori de carne, făină din semințe de dovleac și foarte multe esențe de anison, vanilie, rom și miere de albine.

      După aproximativ două ore de muncă, am pregătit totul ca la carte, bețele lansate, locul unde urma să pescuim era momit cu bulgări de momeală ,speram noi, foarte bună. Iar cortul și lemnele pentru foc erau toate la locul lor.

     Am pescuit cu trei bețe, unul pentru Emma, celelalte două pentru mine. Eu am ales să pescuiesc numai la Crap, iar Emma a ales varianta mai ușoară, să pescuiască la pești mult mai pașnici, plătică și roșioare. Pentru ea contează mai mult numărul de pești pe care-i prinde, și nu peștele cel mare. Până la amiază, Emma a adus la mal aproximativ 10 pești, care mai de care mai frumoși, dar nu am oprit niciunul, pe toți i-am eliberat.

     Ceva plătici și roșioare, dar și unul mare care a rupt firul din linia principală, deoarece Emma pescuiește cu o linie nu prea adecvată pentru acest lac, aici găsindu-se și pești de dimensiuni foarte mari, eu, personal, am prins cu doi ani în urmă un crap de 7,6 kg.

     Am pregătit prânzul, Emma conducea detașat la numărul peștilor prinși, eu neavând niciunul prins, ne-am delectat cu bunătăți din cămară, prăjite, pe malul unui lac sălbatic, după care am adormit puțin. Iar după amiază am început să verificăm bețele și să încercăm să prindem un pește notabil, Emma la ciprinide, iar eu am schimbat tactica, am pescuit la peștișor viu, în speranța vreunei capturi mai de nădejde. Știucă, Somn sau Șalău.

     Rezultatele nu au fost pe măsura așteptărilor, Emma a mai prins câțiva carași, eliberați toți, iar răpitorii nu și-au făcut apariția.

     Am hotărât să mergem la culcare și, având în vedere faptul că a doua zi se preconiza o vreme foarte urâtă, am decis ca mâine dimineață să plecăm acasă și să punem capăt unei aventuri de pescuit pe malul unui lac minunat și sălbatic, cum este acesta, un pic mai devreme.

     Dimineață devreme ne-am trezit matinal amândoi, am adunat ustensilele de pescuit și am strâns cortul unde am petrecut o noapte de vis, și am plecat înspre casă, un pic supărați din cauza vremii, dar fericiți în adâncul sufletului de timpul petrecut pe malul acestui lac minunat și, bineînțeles, de peștii prinși de și aduși la mal de Emma.

     Iar nouă , ca și pescari hoinari ce suntem, nu ne rămâne nimic altceva de făcut, decât să visăm la marea captură.

Petru Miloş