Uniunea Croatilor din Romania | Zajednistvo Hrvata u Rumunjskoj

Dragi cititori, ne pregătim de un nou recensământ al populației și al locuințelor, de aceea ne dorim să venim în sprijinul vostru cu cât mai multe informații relevante.

     Acesta este cel de-al 13-lea recensământ în istoria statisticii oficiale din România și cel de-al doilea de la aderarea României la Uniunea Europeană. Recensământul se va desfășura în perioada februarie-iulie anul acesta, respectiv între 1 februarie – 17 iulie, astfel: din 1 februarie până pe 13 martie vor fi colectate datele de la toate unitățile administrativ-teritoriale din țară, după care în perioada martie – mai, respectiv între 14 martie – 15 mai, vor fi strânse informațiile de la cei care au făcut autorecenzarea online. La final, în perioada 16 mai – 17 iulie va fi efectuat recensământul în teren, față în față, pentru persoanele care nu au făcut acest lucru online.

     Institutul Național de Statistică anunță că acest recensământ este primul care se va desfășura preponderent online, iar fiecare persoană va avea posibilitatea de a se autorecenza completând chestionarul de recensământ după etapa de preînregistrare. Prin urmare, recensământul se va desfășura în trei etape. În prima etapă vor fi colectate datele personale ale populației din diverse surse. În a doua etapă oamenii vor fi invitați să acceseze o platformă online unde să completeze datele personale, iar în mediul rural primăriile îi vor ajuta pe oameni. Ultima etapă este cea în care, cei care nu au completat datele pe internet vor fi contactați la domiciliu.

     Pentru noi, ca minoritate naţională modestă din punct de vedere numeric, este foarte important să oferim date cât mai concrete pentru a nu fi puşi în situaţia de a ne trezi declaraţi şi mai puţini numeric decât suntem în realitate. Şi dacă lucrurile sunt mai mult sau mai puţin clare atunci când este vorba de datele care se referă la venit şi locuinţă, este foarte important să completăm cu grijă rubrica referitoare la CARACTERISTICILE ETNO-CULTURALE, adică: cărei etnii aparţinem, care este limba noastră maternă şi ce confesiune avem.

      La recensământul din anul 1992 multe persoane s-au declarat caraşoveni şi nu croaţi. Dar ce reprezintă termenul caraşovean? Un etnonim, în cazul de faţă locuitor al comunei Caraşova. Ce reprezintă termenul reşiţean, timişorean, lupăcean, sau bucureştean? Locuitor al municipiului Reşiţa, locuitor al municipiului Timişoara, locuitor al comunei Lupac, locuitor al municipiului Bucureşti. Aceste localităţi se află în România, iar în România trăiesc români. În schimb, în localitățile din comunitatea carașovenească trăiește o populație de naționalitate preponderent croată. Mai mult decât atât, comunitatea noastră este recunoscută și în toată lumea drept comunitate CROATĂ. Noi suntem CROAŢI caraşoveni dar de ETNIE CROATĂ, iar limba noastră maternă este Limba CROATĂ.

    De altfel, de-a lungul timpului, tocmai aceşti trei piloni ne-au definit: confesiunea romano-catolică, limba maternă CROATĂ şi apartenenţa la etnia CROATĂ. Aceste aspecte sunt extrem de importante pentru viitorul minorităţii noastre şi de aceea îi rugăm pe cititorii noştri să fie vigilenţi atunci când vor completa rubricile menţionate.

Lina Tincul