Uniunea Croatilor din Romania | Zajednistvo Hrvata u Rumunjskoj

La şase săptămâni după ce sărbătorim Naşterea Domnului (Crăciunul), ne pregătim să sărbătorim „Poklade” (Făşancul). Făşancul simbolizează începerea postului. După vechile obiceiuri, oamenii se îmbrăcau în măşti de diferite forme. Duminică plecau prin sat însoţiţi de un instrumentist care cânta din fluier şi dansau la poarta caselor. Drept răsplată oamenii le ofereau bani, pe care îi puneau în gura caprei – unul din personajele grupului de mascaţi. Îi mai serveau cu băutură (care se turna în damigeană), mai primeau ouă, slănină şi cărnaţi. Femeile împodobeau capra cu cârpe (batice), prosoape şi batiste. La anumiţi gospodari, aceştia erau invitaţi în casă şi serviţi cu ţuică fiartă, cărnaţi, ouă şi mămăligă. Gospodarii îi mai duceau şi la coteţul găinilor, cocina porcilor sau grajdul animalelor, pentru a alunga spiritele rele din acele locuri, iar apoi se încingea hora la care participau toţi cei prezenţi. În urmă cu 30-40 ani, după cum povesteau bătrânii care au cântat la fluier cu mascaţii, se pleca în sat cu căruţe trase de cei mai frumoşi cai din comună. Caii erau împodobiţi cu cărpe şi se plimbau pe toate străzile din localitate. Sătenii îi întămpinau cu bucurie şi băutură. Spre sfărşitul sărbătorii, marţi seara, se întălneau la Căminul Cultural, unde mascaţii jucau hora, după care se făcea bal unde juca tot satul până la miezul nopţii. Toate aceste obiceiuri şi tradiţii erau de o rară frumuseţe. O parte din ele mai dăinuiesc şi astăzi.

Eleva: Zenca Jaclina, Cls. a IV- a, Şcoala cu clasele I-IV Caraşova. La clasa învăţătoarei Filca Sabina

FĂŞANCUL

De Făşanc toţi oamenii se adună la biserică.Oamenii se maschează în diferite măşti şi merg la fiecare casă cu capra. De Făşanc se mănâncă: supă de găină, mămăligă, sarmale, gogoşi şi prăjituri. Seara, sătenii se adunau la cămin. Acolo încingeau hora. Dansul dura pâna la orele 24°°.

Eleva: Neagul Maria, Cls. a IV- a, Şcoala cu clasele I-IV Caraşova. La clasa învăţătoarei Filca Sabina

Obiceiurile Faşancului

Faşancul este o sărbătoare celebrată din bătrâni. Această sărbătoare reprezintă începutul postului şi ţine două zile: duminică şi marţi. În aceste două zile nu se lucrează nimic, doar se găteşte. Tradiţia Făşancului este aceea ca oamenii să se mascheze şi astfel mascaţii, să meargă din casă în casă şi să cânte. După ce mascaţii cântă şi dansează oamenii le dau ouă, porumb, bani şi prosoape. Se spune că, dacă mascaţii joacă în faţa casei sau chiar în casă, alungă spiritele rele. Eleva: Iuliana Sorina Gemeşi, Clasa a IV-a, Şcoala cu clasele I-IV Caraşova.

Poklade – Făşancul

De Făşanc oamenii se duceau la biserică. După ce veneau de la biserică mâncau supă, cartofi, sarmale, carne de pui, cârnaţi şi gogoşi cu gem. După-masă se duceau iar la biserică, iar pe drum se întâlneau cu grupuri de oameni mascaţi în diferite costume. Erau mirese, urşi, capre şi se plimbau pe străzile din sat, mergând în fiecare casă. Unul era capra, altul era moşul cu sabia, unul fluieră şi unul duce un coş cu ouă şi bidonul cu ţuică. Oamenii le dau bani şi un prosop. Acesta este unul din obiceiurile care se păstrează la noi în sat. Eleva: Anca-Maria Ifca, Clasa a IV-a, Şcoala cu clasele I-IV, Caraşova.

Poklade

Fašanke se završavaju pred posti. Na taj dan djeca rado očekuju da vidu mošulje. Lijepo se skuha u obiteljima, čine se skovarde ili tiganjci. Naplani očekujemo mošulje i primamo i doma, davamo im jaja, da nam nose kokoške, rakiju, da nam rode mošije, a novci i maramu da ni okole od zlih duhova, da smo sretniji, da smo igrači i veseljaci. Knoći se popravimo i idemo na igru, tamo se veselimo do u ponoć, dok zvonac zazvoni,– znak da počima zabrana i tako se označuje kraj našim fašankam do idućega ljeta. Arsul Milovan, 3. razred, Karaševo, Učiteljica Ana Filca