Home arrow Hrvatska grancica arrow Realitatiile noastre arrow Lupacul - groapa de gunoi a judetului ? arrow Hrvatska grancica arrow Realitatile noastre 
Arhiva articole Hrvatska grancica Realitatile noastre

Search by tag : alegeri, parlamentare, alegeri parlamentare, carasova, Carasova


Lupacul - groapa de gunoi a judetului ? PDF Imprimare E-mail
marti, 29 iunie 2010

Locuitorii din Lupac au avut parte marţi, 11 mai, de vizita unei comisii compuse
din reprezentanţii Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi ai Mediului,
care a încercat să le prezinte planul viitoarei gropi de gunoi ecologice,
ce ar urma să fie amplasată pe păşunile de deasupra satului lor.

11.jpgPrezentarea proiectului a stârnit revoltă în rândul sătenilor datorită spaţiului impresio-nant necesar pentru  depozit şi  a riscurilor la care ar putea fi expuşi mulţi ani de acum înainte.
    Noul proiect - „Sistem Integrat de Management a Deşeurilor în judeţul Caraş-Severin“ -  iniţiat de către Consiliul Judeţean şi finanţat din fonduri europene cu peste 28 de milioane de euro, va cuprinde o uzină de prelucrare a deşeurilor şi un depozit de colectare care va aduna întregul gunoi menajer de pe raza judeţului Caraş-Severin.  Depozitul  va putea colecta şi valorifica gazul metan rezultat în urma procesului de descompunere a gunoiului şi diferă cu mult prin complexitatea construcţiei sale şi a gradului de protecţie sporit faţă de mediul înconjurător de  tradiţionalele haldine de gunoi. Şi totuşi, există o problemă majoră cu care se confruntă un astfel de depozit: levigatul rezultat din acumularea apei învechite în gunoi  poate deveni un risc mare de poluare pentru pământul local şi apa de suprafaţă.
    Prezentarea de la căminul cultural s-a desfăşurat în condiţii normale până când s-a dezvăluit faptul că depozitul (care va ocupa o suprafaţă totală de 72ha) va fi umplut timp de treizeci de ani cu rezidurile fabricii, iar folia protectoare care va înveli acele reziduri este garantată pentru o perioadă de o sută de ani. Ce se va întâmpla după această perioadă – Dumnezeu cu mila! Din acel moment al discuţiei, localnicii parcă au luat foc şi i-au scos afară pe responsabilii de proiect.  Nemulţumirea locuitorilor comunei s-a îndreptat şi către primarul Marian Vlasici, căruia i s-a reproşat că a ascuns adevărul referitor la proporţiile proiectului.
    Cum s-a ajuns la acest impas?
 La şedinţa Consiliului Local al comunei Lupac din 25 septembrie 2009, domnul Tiberiu Pădureanu, directorul A.D.I., a prezentat consilierilor locali un filmuleţ despre o fabrică de deşeuri din oraşul Stockholm (Suedia), exprimându-şi dorinţa ca o astfel de fabrică să poată fi construită în parteneriat cu comuna Lupac, pe terenul administrativ al acesteia. Avantajele pentru comună şi cetăţenii acesteia nu erau deloc neglijabile: un procent din câştigurile fabricii se orientau spre Primăria Lupac; iluminatul public în comună devenea gratuit; se ofereau locuri de muncă cu prioritate pentru locuitorii comunei; Primăria Lupac , în calitate de partener, primea locuri în consiliul de administraţie al uzinei.
    Consiliul Local Lupac a aprobat atunci scoaterea din domeniul public al primăriei a unei suprafeţe de cinci hectare de teren care urma să  fie ocupată de fabrică, urmând ca alte cinci hectare să fie atribuite acesteia în cazul în care va fi nevoie pe viitor. Curios este că, din cele cinci hectare (sau maxim zece) de atunci, astăzi se vorbeşte despre derularea unui proiect pe o suprafaţă totală de şaptezeci şi două de hectare pe care va fi amplasat, pe lângă făbricuţă, depozitul central de colectare a deşeurilor din judeţ.
    În şedinţa Consiliul Local din 23 februarie 2010 s-a aprobat scoaterea din domeniul public şi trecerea în domeniul privat al comunei al unui teren cu o suprafaţă de 42 ha (izlaz comunal din Cf nr 208) şi al altuia de 10 ha (izlaz comunal din acelaşi Cf). Aceste terenuri urmau să fie destinate firmelor dornice să investească şi să-şi desfăşoare acolo activitatea , nicidecum  pentru construirea depozitului de gunoi. Prin urmare, Consiliul Local nu ştia ce i se pregăteşte, iar despre potenţialul risc de contaminare a zonei nu s-a suflat o vorbă în tot acest timp.
    Motivul pentru care s-a creat toată această neînţelegere ar trebui elucidat de către Primăria Lupacului, care a ţinut morţiş ca acest proiect să se realizeze, ignorând în totalitate părerea oamenilor pe care îi reprezintă şi interesele cărora ar fi trebuit să le apere. Va fi interesant de urmărit cum va gestiona primăria această criză acum, când ştie că are pe cap: pe de o parte votanţii din comună care au adunat mai mult de trei sute de semnături împotrivă şi care sunt ferm hotărâţi să se opună cu toate mijloacele pentru a stopa  derularea proiectului, iar pe de altă parte autorităţile statului responsabile de proiect care, datorită opoziţiei oamenilor din comună, riscă să întârzie punerea în aplicare a pro-iectului şi astfel să piardă finanţarea din partea Uniunii Europene.  

 
< Precedent   Urmator >