Uniunea Croatilor din Romania | Zajednistvo Hrvata u Rumunjskoj

Este a treia oară când s-a încercat fără succes dezbaterea publică privind proiectul "Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în Caraş - Severin"

         Având în vedere desfăşurarea evenimentelor anterioare, se putea cu uşurinţă anticipa cum va decurge pe 5 august întâlnirea dintre responsabilii de proiect şi locuitorii din Lupac. De această dată, prezentarea urma să se facă într-una din sălile de clasă ale Şcolii Generale Lupac, unde, datorită spaţiului restrâns, puteau încăpea maxim douăzeci de persoane. În faţa şcolii, lupăcenii s-au adunat în număr mare, însă nu pentru vizionarea pro-iectului, ci pentru ai fluiera şi huidui din nou pe organizatori. Văzând că nimeni nu se îmbulzea să intre în sala de clasă, Ionesie Ghiorghioni a ieşit să-şi încerce norocul şi să convingă mulţimea să ia parte la dezbatere. Vădit mai relaxat şi mai puţin speriat de protestatari decât la întrunirea trecută, vicepreşedintele Consiliului Judeţean a ţinut piept mai bine de o oră mulţimii, avându-l alături şi pe Victor Naidan, directorul executiv al aceleiaşi instituţii. Discuţiile cu protestatarii, purtate la intrarea în incinta şcolii, au fost din nou aceleaşi: membrii delegaţiei susţineau importanţa proiectului adoptat în unanimitate de consilierii locali Lupac, iar oamenii nu voiau nici să vadă şi nici să audă ceva despre acel proiect. Singurul lucru care îi interesa era ca delegaţia să plece cât mai repede din Lupac. La începutul lunii iulie 2010, Mihai Stepănescu, primarul Reşiţei, cunoscând starea evenimentelor din Lupac, trimite o solicitare Primăriei Lupac prin care îşi exprimă clar intenţia de a sprijini „Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Caraş-Severin” – ADI – prin punerea la dispoziţie a terenului necesar la Km. 7 pe DN58. Întrebat de ce nu se implementează acest proiect la Reşiţa, domnul Ghiorghioni ne-a răspuns: „Este tardivă această propunere a primarului. De ce nu a spus de la început? Atunci ar fi fost foarte oportună propunerea dânsului, mai ales după ce am constatat că la Brebu nu se mai poate face groapa. Eu am înţeles că la Km. 7 s-ar vrea să se facă ceva cu sprijin privat, fără legătură cu acest proiect.”

      Un moment interesant a fost marcat de apariţia deputatului Uniunii Croaţilor, Mihai Radan. „Eu vă reprezint fiindcă consider că aveţi dreptate. Nimeni n-are dreptul să impună cu forţa ceva unei mulţimi hotărâte” – s-a adresat deputatul lupăcenilor, stârnind ropote de aplauze şi urale, dar şi dezaprobul fostului său coleg din Camera Deputaţilor, Ionesie Ghiorghioni: „Sunt neplăcut surprins că la nivelul unui parlamentar român, o problemă atât de mare de absorbţie de fonduri europene, este adusă la micimea problemelor politice locale”. Această declaraţie exprimă, de fapt, convingerea responsabililor de proiect că manifestările de protest nu sunt altceva decât rodul divergenţelor dintre deputat şi primarul Lupacului. „Cei care sunt responsabili pentru producerea evenimentelor de la Lupac, normal că acum caută un ţap ispăşitor. Oamenii au venit la mine cu un tabel cu trei sute de semnături în care îşi exprimă dezacordul faţă de hotărârea Consiliului Local Lupac prin care se atribuie un teren comunal pentru groapa de gunoi. Consiliul Judeţean nu se face vinovat în acest caz, fiindcă el acţionează în baza acelei hotărâri. Singurii vinovaţi sunt aleşii locali, în frunte cu primarul. El este capul acestor locuri şi el răspunde despre tot ce se întâmplă oamenilor, şi tot el trebuia să informeze oamenii despre aceste lucruri” – ne-a declarat domnul deputat Mihai Radan.

     Pe data de 4 august 2010, la Tribunalul Caraş-Severin a fost înregistrată o cerere de chemare în judecată în care subsemnaţii Chindriş Grigore, Vlasici Mihai-Matei şi Şera Petru cer anularea hotărârii Consiliului Local Lupac nr. 7 din 13 martie 2009 privind atribuirea către ADI Intercom Deşeuri Caraş-Severin a terenului aferent unei staţii de stocare temporară a deşeurilor la nivelul judeţului Caraş-Severin, deoarece acesta este în totală contradicţie cu voinţa locuitorilor şi astfel încalcă drepturile cetăţeneşti consfinţite prin Constituţia României şi Tratatele Internaţionale aprobate şi ratificate de România.

     Tensiunea încă domină în rândul locuitorilor din Lupac şi lucrurile sunt departe de a se fi liniştit. Rămâne de văzut care dintre tabere va avea mai multă dreptate şi, în final, cui se va da câştig de cauză în această confruntare. Daniel Lucacela