Uniunea Croatilor din Romania | Zajednistvo Hrvata u Rumunjskoj

n ultimele decenii, majoritatea ţărilor europene se confruntă cu o problemă asemănătoare: reducerea natalităţii şi îmbătrânirea populaţiei.

       De la această tendinţă nu face excepţie nici România, cu atât mai puţin cele şapte sate în care trăiesc croaţii din România.  

      Privind în trecut, aflăm din documentele istorice că în anul 1717, Caraşova avea 400 de case, reprezentând una dintre cele mai populate zone ale Banatului. La acea dată doar 4-5 localităţi din Banat aveau 100, arareori 200 de case. Din păcate populaţia celor şapte sate croate a suferit de-a lungul secolelor modificări. Astfel, de la un recensământ la altul, numărul croaţilor caraşoveni se diminua simţitor. 

     Potrivit recensământului din anul 1977, cele şapte sate croa-te aveau o populaţie de 7.248 de locuitori (2815 în localitatea Caraşova, 698 în satul Nermed, 316 în Iabalcea, 1096 în Clocotici, 1112 în Lupac, 733 în Rafnic, 479 în Vodnic).

     Conform recensământului din anul 1992 numărul locuitorilor din cele şapte sate scade vizibil şi ajunge la 6771, (2629 în localitatea Caraşova, 644 în satul Nermed, 277 în Iabalcea, 1013 în Clocotici, 1084 în Lupac, 642 în Rafnic, 482 în Vodnic).

     La recensământul populaţiei din anul 2002, comuna Caraşova număra 3260 de locuitori (2437 în localitatea Caraşova, 598 în satul Nermed, 225 în Iabalcea), în comuna Lupac locuiau 3027de persoane, (965 în localitatea Lupac, 1037 la Clocotici, 464 la Vodnic şi 561 în Rafnic), în total 6287 de locuitori. Analizând aceste statistici constatăm că numărul croaţilor caraşoveni este în continuă scădere. Principalele cauze ale acestei scăderi sunt migraţiile masive ale acestora în ţările din Uniunea Europeană, precum şi creşterea mortalităţii. Un alt motiv îl reprezintă scăderea numărului de nou-născuţi. În urmă cu aproape cinzeci de ani, în majoritatea familiilor croate se năşteau 3-4 copii. Casele, deşi micuţe, erau pline de râsetele copiilor şi de voie bună. Astăzi, părinţii cresc unul, cel mult doi copii.

    Întrebându-l pe preotul Catici Gheorghe, acesta ne-a spus că în anul 2010 în localitatea Caraşova şi satele apărţinătoare s-au născut doar 22 de copii, 12 fetiţe şi 10 băieţi (16 copii la Caraşova, 5 copii la Nermed şi 1 copil la Iabalcea) în timp ce numărul deceselor a ajuns la 38 de persoane, 21 de bărbaţi şi 17 femei (30 decedaţi în Caraşova, 5 la Nermed şi 3 în Iabalcea). În ceea ce priveşte căsătoriile în anul 2010, în Caraşova s-au oficiat 6 căsătorii, la Nermed 2, iar la Iabalcea o căsătorie.

    Aceeaşi situaţie îngrijorătoare întâlnim şi în localităţile Clocotici şi Vodnic. Potrivit informaţiilor primite de la preotul Dobra Petar, în parohia din Clocotici au fost înregistraţi anul trecut 5 nou-născuţi (5 copii la Clocotici, nici un copil la Vodnic), 5 căsătorii (4 la Clocotici şi 1 la Vodnic) şi 20 de morţi (17 persoane în satul Clocotici şi 3 persoane în localitatea Vodnic). Observăm că în cele 5 sate numărul deceselor îl depăşeşte pe cel al nou-născuţilor. O situaţie diferită găsim la Lupac. Preotul Tincul Marian ne informează că la parohia din Lupac s-au născut 24 de copii (17 la Lupac şi 7 la Rafnic) şi au decedat 18 persoane (10 la Lupac şi 8 la Rafnic). Totuşi, parohul a oficiat cele mai puţine căsătorii, doar 2 în localitatea Lupac, din nefericire nici una în satul Rafnic.

   Cât de mult a scăzut numărul locuitorilor din cele şapte sate croate în aceşti 9 ani, vom afla la sfârşitul anului, când, la decizia Guvernului, în perioada 21-30 octombrie 2011 se va realiza un nou recensământ al populaţiei şi al locuinţelor. Recensământul populaţiei din acest an va fi al treilea de după căderea regimului comunist, după cele din 1992 şi 2002. În ultimii 20 de ani, populaţia României a scăzut cu peste 1,5 milioane de persoane, de la vârful de 23,2 milioane de locuitori atins la începutul lui 1990.