Uniunea Croatilor din Romania | Zajednistvo Hrvata u Rumunjskoj - MASA ROTUNDA LA SIBIU
Home arrow Hrvatska grancica arrow MASA ROTUNDA LA SIBIU arrow Hrvatska grancica arrow Evenimente 
Arhiva articole Hrvatska grancica Evenimente

Search by tag : kafic, rimer, sojka, uniunea croatilor


MASA ROTUNDA LA SIBIU PDF Imprimare E-mail
joi, 19 mai 2011

La 6 noiembrie 2007 a fost promulgată Legea nr. 282 din 24 octombrie 2007
pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.

13.jpg

În formula stabilită prin legea de ratificare, statul român oferă protecţie unui număr de 20 de limbi, care sunt limbile utilizate de minorităţile naţionale din România reprezentate oficial în viaţa publică. Dintre acestea, 10 limbi minoritare, mai larg folosite în diferite domenii de activitate, beneficiază de un nivel sporit de protecţie. Acestea sunt: limba bulgară, limba cehă, limba croată, limba germană, limba maghiară, limba rusă, limba sârbă, limba slovacă, limba turcă şi limba ucraineană.
    Pe data de 15 martie 2011, grupul de lucru al comitetului de experţi al Consiliului Europei pe probleme de folosire a limbilor regionale, a convocat la Sibiu reprezentanţii minorităţilor naţionale din România, cu scopul de a evalua primul raport periodic privind aplicarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare în România. Delegaţia minorităţii croate a fost şi ea prezentă la discuţii, din aceasta făcând parte preşedintele Uniunii Croaţilor din România, Mihai Radan, şi doi reprezentanţi ai presei, Slobodan Ghera şi Daniel Lucacela. Stefan Oeter, preşedintele Comitetului de Experţi al Cartei limbilor, a dorit ca discuţiile să se axeze mai mult pe evidenţierea problemelor reale cu care se confruntă aplicarea limbii croate în administraţie, învăţământ, justiţie, în mijloacele de comunicare, activităţile culturale şi în viaţa economică şi socială. „Noi ne-am informat cu privire la folosirea limbii croate din raportul oficial elaborat de guvern, dar astfel de rapoarte se concentrează de regulă pe aspecte pozitive” – a subliniat domnia sa.
Discuţiile au fost punctuale pe fiecare domeniu în parte, însă, în cea mai mare parte s-au concentrat  pe problemele folosirii limbii materne în învăţământ. Deputatul minorităţii croate a evidenţiat că la nivelul ciclului primar şi la unele secţii de învăţământ preşcolar predarea se face în limba croată. Problemele intervin însă la ciclurile gimnazial şi liceal. În ciuda faptului că la Caraşova există un liceu bilingv româno-croat în care predarea ar fi trebuit să se facă în cele două limbi, în practică acest lucru nu se întâmplă. Lipsa de cadre calificate sau lipsa manualelor în limba croată (până la momentul în care s-a acceptat de către statul român donaţia de manuale din Croaţia) sunt doar câteva aspecte care au îngreunat funcţionarea corectă a liceului. De asemenea, începerea procesului de comasare a şcolilor din localităţile croate datorită numărului insuficient de elevi (vezi şcoala din Rafnic), a fost semnalat ca o mare problemă pentru menţinerea limbii croate în şcoli. „Avem unităţi şcolare care, într-adevăr, după legea învăţământului nu mai întrunesc numărul necesar de copii care să formeze clase de sine stătătoare, dar noi am cerut tot timpul protecţie, fiindcă altfel – ne pierdem. Suntem dispuşi chiar, să plătim din resursele UCR-ului diferenţa de cost pentru ca unităţile şcolare vizate să nu se desfiinţeze” – a susţinut preşedintele Uniunii Croaţilor.
    Ion Diaconu, membru în delegaţia experţilor din partea Guvernului României, a promis delegaţiei noastre că toate nemulţumirile şi propunerile noastre vor fi tratate cu toată seriozitatea si vor fi înaintate autorităţilor române spre dezbatere şi rezolvare.

Daniel Lucacela

 

 
< Precedent   Urmator >

FrontPage