Uniunea Croatilor din Romania | Zajednistvo Hrvata u Rumunjskoj

Pe 12 septembrie clopoţelul a sunat la şcoala din Rafnic, însă nu şi pentru cei unsprezece elevi din clasele V-VIII.

                    Problemele legate de această şcoală nu sunt noi. Începuturile le găsim în anul 2003, pe când se pregătea punerea în practică a unei măsuri a Ministerului Educaţiei, care viza închiderea ciclului gimnazial în şcolile din Clocotici şi Rafnic. Apar atunci şi primele semne de îngrijorare ale părinţilor elevilor şi primele reacţii ale Uniunii Croaţilor care încearcă să găsească o soluţie salvatoare la situaţia nou creată. Din 2003 până în zilele noastre se tot trimit solicitări către miniştri şi inspectori şcolari generali pentru aprobarea învăţământului bilingv în cele două unităţi şcolare şi pentru exceptarea acestora de la procesul de comasare. Solicitările rămân şi până în ziua de azi fără niciun răspuns clar din partea Ministerului, însă, ce este important, cele două şcoli îşi continuă activitatea. Colac peste pupăză, ciclul gimnazial al şcolii din Rafnic se desfiinţează în anul 2010 printr-un ordin al Inspectoratului Şcolar Caraş-Severin, fiind strămutat la şcoala din Lupac (între timp, singura şcoală din comună care şi-a păstrat personalitatea juridică). În ciuda acestui ordin, clasele V-VIII continuă să funcţioneze la Rafnic. Putem spune cu certitudine că acest fapt se datorează protestelor părinţilor elevilor, implicării Uniunii Croaţilor din România şi a determinării acestora de a-şi apăra drepturile dobândite prin lege. Dar să revenim la timpurile noastre. Trebuie să reamintim că la începutul anului şcolar precedent, s-a semnat un acord între Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Uniunea Croaţilor, în care acesta din urmă îşi lua angajamentul că va găsi resursele necesare (chiar şi din bugetul propriu) pentru a suplini diferenţa de bani pe care inspectoratul o va pierde dacă şcoala rămâne la Rafnic. Pentru aceasta era nevoie de un calcul din care să reiasă suma exactă de plată pe care Uniunea trebuia să o asigure. Acest calcul nu s-a mai făcut. Pentru a preîntâmpina veşnicele probleme de la început de an şcolar, Uniunea Croaţilor formulează o cerere câtre Ministerul Educaţiei, în luna aprilie 2011, în care se reaminteşte (printre altele) despre acel acord. Răspunsul primit din partea Ministerului a fost şi de această dată – unul evaziv. În loc de calcul, s-a făcut o recomandare: „Apreciem că şcoala cu clasele I-VIII din localitatea Lupac oferă o dotare mai bună prin care se asigură creşterea calităţii actului educaţional”. Comentariile sunt inutile...

     Dacă până acum, înainte de începerea noului an şcolar apărea la poarta şcolii răfnicene câte un comunicat venit din partea Inspectoratului care înştiinţa elevii ciclului gimnazial că vor trebui să urmeze cursurile la şcoala din Lupac, anul acesta s-a adoptat metoda terorii prin tăcere şi nu s-a mai afişat nimic. Însă lumea a înţeles acest lucru ca pe o aprobare tacită a sus numitei instituţii pentru menţinerea status quo-ului în această şcoală. Şi totuşi în loc de profesori, copiii au găsit clasele goale. Urmând modelul din anii trecuţi, elevii s-au aşezat în băncile lor şi au aşteptat cuminţi, zi de zi, un miracol care să le aducă profesorii înapoi.

     Vineri, 23, septembrie, câţiva din reprezentanţii părinţilor acestor elevi, deputatul Mihai Radan şi profesorul Gheorghe Iancov au avut o întrunire la Inspectoratul Şcolar Judeţean cu şeful acestei instituţii, Adrian Doxan. Răspunsul inspectorului general a fost tranşant – nu mai există ciclu gimnazial la Rafnic. O parte dintre elevi au luat calea şcolii din Lupac, iar cealaltă parte a ales şcoala cu clasele I-VIII din Clocotici. Dar lupta nu se termină aici! Mai multe despre acest subiect veţi afla în următorul număr al ziarului nostru.

Daniel Lucacela