Home arrow Hrvatska grancica arrow Realitatiile noastre arrow RECENSAMANTUL POPULATIEI 2011 arrow Hrvatska grancica arrow Realitatile noastre 
Arhiva articole Hrvatska grancica Realitatile noastre

Search by tag : alegeri, parlamentare, alegeri parlamentare, carasova, Carasova


RECENSAMANTUL POPULATIEI 2011 PDF Imprimare E-mail
miercuri, 26 octombrie 2011

Având în vedere faptul că în perioada 20-31 octombrie va avea loc recensământul populaţiei şi al locuinţelor, dorim să reamintim cititorilor noştri că în acest interval, la uşa fiecărei case va bate un recenzor care va solicita o serie de date atât despre cei care stau acolo, cât şi despre locuinţă.

2.jpg     Autorităţile ne reamintesc în acest sens că toţi cetăţenii sunt obligaţi să furnizeze informaţiile solicitate, în caz contrar amenzile ridicându-se până la 5.000 de lei. Chestionarele care vor trebui completate conţin informaţii importante despre fiecare persoană în parte, despre locul ei de muncă, veniturile obţinute sau proprietăţile sale. Un accent deosebit se va pune pe înregistrarea cetăţenilor români cu domiciliul în ţară, indiferent dacă se află în România sau sunt plecaţi în străinătate. Persoanele absente temporar de la domiciliu la momentul efectuării recensământului populaţiei şi locuinţelor vor fi înregistrate de către recenzori pe baza informaţiilor primite inclusiv de la vecini şi preot, conform unei hotărâri de guvern care reglementează modul de organizare a recensământului. În acest sens, supunem atenţiei cititorilor noştri faptul că recenzorii vor putea folosi şi surse indirecte de colectare a datelor, persoanele absente temporar de la domiciliu urmând să fie înregistrate pe baza informaţiilor de la celelalte persoane din locuinţă, de la vecini, preot sau primărie, conform actului normativ.

    Pentru noi, ca minoritate naţională modestă din punct de vedere numeric, este foarte important să oferim date concrete pentru a nu fi puşi în situaţia de a ne trezi ca în lipsa multora dintre noi, ne referim aici în special la cei plecaţi în străinătate, să fim declaraţi şi mai puţini numeric decât suntem în realitate. Şi dacă lucrurile sunt mai mult sau mai puţin clare atunci când este vorba de datele care se referă la venit şi locuinţă, este foarte important să completăm cu grijă rubrica referitoare la CARACTERISTICILE ETNO-CULTURALE, adică: cărei etnii aparţinem, care este limba noastră maternă şi ce confesiune avem.

    Aceste trei răspunsuri vor oferi date de care vor depinde foarte multe aspecte legate de drepturile noastre ca minoritate naţională în viitor. Ştim prea bine că la recensământul din anul 1992 multe persoane s-au declarat caraşoveni şi nu croaţi.Acest lucru a dezbinat practic mica noastră comunitate. Ce reprezintă termenul caraşovean? Un toponim, în cazul de faţă locuitor al comunei Caraşova. Ce reprezintă termenul reşiţean, timişorean, lupăcean, sau bucureştean? Locuitor al municipiului Reşiţa, locuitor al municipiului Timişoara, locuitor al comunei Lupac, locuitor al municipiului Bucureşti. Aceste localităţi se află în România, iar în România trăiesc români. Dacă vom trece la rubrica ETNIE termenul de caraşovean, vom fi socotiţi drept români. Gândiţi-vă bine la acest lucru! Comunitatea noastră este recunoscută în toată lumea drept comunitate CROATĂ. Noi suntem CROAŢI caraşoveni dar de ETNIE CROATĂ. Orice altă interpretare poate fi o capcană.

    La fel de importantă este şi rubrica referitoare la limba maternă. Suntem cu toţii martorii tristelor evenimente legate de desfiinţarea şcolii de la Rafnic, pe motiv că nu avem destui elevi, deşi minorităţile ar trebui să beneficieze de anumite drepturi atunci când este vorba de învăţământul în limba maternă. Reamintim că la această şcoală limba de predare este română, iar în cazul în care limba de predare ar fi fost parţial română/parţial croată (aşa cum a solicitat comunitatea noastră din anul 2003!) această şcoală ar fi rămas la Rafnic.

    În final, sperăm că răspunsul referitor la confesiune nu necesită lămuriri suplimentare.

    De altfel, de-a lungul timpului, tocmai aceşti trei piloni ne-au definit: confesiunea romano-catolică, limba maternă CROATĂ şi apartenenţa la etnia CROATĂ. Sunt stări de fapt şi nu un hatâr ocazional sau o oportunitate în urma căreia ne-am ales cu anumite foloase, aşa cum au spus-o unii în ideea de a nega existenţa acestei etnii CROATE în Banatul multicultural şi multiconfesional. Apartenenţa la o etnie, limba maternă şi confesiunea sunt aspecte de maximă importanţă şi ele caracterizează persoana din punct de vedere etnic, lingvistic şi confesional, de aceea trebuie să le acordăm atenţia cuvenită. Aceste aspecte sunt extrem de importante pentru viitorul minorităţii noastre şi de aceea îi rugăm pe cititorii noştri să fie vigilenţi atunci când vor completa rubrica menţionată.

Maria Laţchici

 
< Precedent   Urmator >