Uniunea Croatilor din Romania | Zajednistvo Hrvata u Rumunjskoj

Am promis în precedenta ediţie a ziarului nostru că vom acorda mai mult spaţiu subiectului care se referă la desfiinţarea ciclului gimnazial al şcolii din Rafnic.

     În acest sens am ales să discutăm cu trei dintre persoanele prin a căror acţiune s-a influenţat, într-o mai mică sau mai mare măsură, succesiunea evenimentelor care, din păcate, au condus către un deznodământ nefericit pentru viitorul limbii croate materne în şcolile în care învaţă copiii noştri. Adrian Doxan, Mihai Radan şi Petru Haţegan îşi vor exprima, rând pe rând, punctele de vedere şi vor încerca să aştearnă o undă de lumină asupra unor aspecte mai puţin clare legate de această temă.

Interviu cu inspectorul general al IŞJ Caraş-Severin, prof. Adrian Doxan

     Domnule inspector general, vă rugăm să ne spuneţi cum aţi rezolvat problema şcolii din Rafnic.

     Şcoala din Rafnic, comuna Lupac, este şcoală cu clasele I-IV. Ea a funcţionat întotdeauna ca şcoală în limba română. În clipa de faţă există o solicitare a unui grup de părinţi din Rafnic care doresc învăţământ în limba minorităţii. Numărul elevilor de la ciclul gimnazial este de unsprezece în total: trei elevi în clasa a V-a, trei elevi în clasa a VII-a şi cinci elevi în clasa a VIII-a. Dintre aceşti unsprezece elevi, trei deja merg la Lupac. În clipa de faţă la Rafnic au rămas opt elevi. Există un microbuz şcolar care face transportul elevilor gratuit de la Lupac la Rafnic şi retur. Dacă se face solicitare şi se doreşte studiul limbii materne, acest lucru se poate realiza la Lupac, nu numai pentru copiii din Rafnic, ci şi pentru copiii care sunt la Lupac şi doresc să facă acest lucru. Deci, toţi copiii care vin din Vodnic, Rafnic, Lupac, dacă doresc să studieze limba croată, o pot face la Lupac, cu condiţia să facă solicitare în acest sens. Dacă se doreşte existenţa şcolii din Rafnic, atuncea aceasta trebuie să fie în limba minorităţii, adică toate disciplinele (în afară de limba română) să se studieze în limba croată. Pentru acest lucru trebuie să existe cadre didactice calificate, iar în clipa de faţă aceste cadre nu există. Mai mult decât atâta, datorită numărului mic de elevi ar trebui să fie învăţămînt simultan V-VIII. În cazul de faţă, pentru că nu sunt copii în clasa a VI-a, rămân doar trei clase. Calitatea actului educativ lasă mult, mult, mult de dorit în aceste condiţii. Prin urmare, în clipa de faţă ne aflăm în situaţia în care nu este aprobată şcoala în limba minorităţii în satul Rafnic şi prin urmare părinţii au obligaţia să-şi ducă copiii la orice şcoală doresc. Ministerul Educaţiei pune la dispoziţie pe raza comunei Lupac transport gratuit cu ajutorul microbuzului şcolar care este la şcoala cu personalitate juridică din Lupac.

    În cazul în care părinţii elevilor din Rafnic solicită învăţământ bilingv pentru şcoala din Rafnic, ce se poate rezolva? 

    Nu există învăţământ bilingv. Există doar învăţământ în limba minorităţii sau studiul limbii materne.

    Atunci cum de mai există liceul bilingv de la Caraşova?

    Statutul acestui liceu a fost înfiinţat cu foarte mult timp în urmă când exista această posibilitate. Liceul are acest statut al învăţământului bilingv în baza legii de atunci.

    Cu acelaşi statut poate funcţiona şi în continuare?

    Dacă va fi o solicitare să se transforme în limba minorităţilor, bineînţeles că se poate face acest lucru. În acelaşi timp, rog părinţii elevilor din Rafnic să se gândească foarte bine la viitorul copiilor lor şi să lase deoparte dorinţa de-ai ţine acasă, în sat, unde să înveţe simultan trei clase - ceea ce înseamnă un învăţământ de proastă calitate - mai ales în condiţiile în care nu avem profesori calificaţi care să poată preda în limba croată.

    În ce sens nu există profesori calificaţi, nu s-a prezentat niciunul la examenele pentru ocuparea posturilor? Au existat aceste examene?

    Nu există profesor care să se fi prezentat la vreun concurs naţional şi care să predea, spre exemplu, matematică, biologie, fizică sau chimie în limba croată. Chiar dacă se aprobă înfiinţarea unei şcoli cu studiul în limba croată, în clipa de faţă nu avem profesori care să poată preda în limba croată.

    Dar se vor scoate la concurs posturile respective?

    Sigur. Însă, nu se pot face catedre. Fiind atât de puţini copii şi învăţământul fiind simultan, în aceste condiţii vorbim despre o catedră de şase ore (dacă luăm spre exemplu fizica) în condiţiile în care o catedră are 18 ore.

    Ce soartă va avea şcoala din Clocotici, care este într-o situaţie asemănătoare celei din Rafnic?

    Din anul următor propunerile vizând reţeaua şcolară aparţin comunităţii locale care, în clipa în care doreşte modificarea reţelei existente trebuie să aducă argumente de ordin financiar, demografic, geografic, lingvistic şi educaţional. Dacă aceste argumente sunt pertinente atunci se obţine avizul conform al inspectoratului şi reţeaua şcolară se modifică. În caz contrar nu se obţine acest aviz.

    Rugămintea mea este ca părinţii să se gândească la viitorul copiilor lor şi să nu asculte sfaturile celor care le spun să-i ţină acasă pentru că, cu cât lipsesc mai mult de la şcoală, cu atât vor recupera mai greu materia care a fost predată. Să nu uităm că în aceste două săptămâni au fost făcute pregătirile pentru evaluările iniţiale care se dau anul acesta şi să nu uităm că în cazul în care nu-şi trimit copiii la şcoală - răspund în faţa legii.

Daniel Lucacela