Uniunea Croatilor din Romania | Zajednistvo Hrvata u Rumunjskoj

           Domnule deputat, ce aşteptări aţi avut legate de întâlnirea cu dl. inspector şcolar general Adrian Doxan?

     Noi ne-am dus la inspectorul general cu o problemă foarte simplă - să-i punem în vedere faptul că învăţământul bilingv există, a existat şi a funcţionat la Rafnic până în acest an, iar legat de acest aspect am dorit să-l informăm că dacă nu găsim înţelegere în virtutea legii privind drepturile minorităţilor de a se putea instrui şi în limba maternă, vom fi obligaţi să ne adresăm justiţiei.

     De când au apărut problemele la şcoala din Rafnic?

     În anul 2003 au apărut primele probleme la această şcoală. Atunci, părinţii au cerut ca această unitate şcolară să rămână pe loc şi să i se asigure continuitatea personalităţii juridice.

     Şcoala a rămas fără personalitate juridică în anul 2007. S-a ştiut despre acest lucru încă din 2003?

     Încă de pe atunci se vorbea despre programul de comasare al şcolilor, despre retragerea personalităţii juridice, iar acest lucru a neliniştit părinţii care au făcut în martie 2003 o cerere la Inspectoratul Şcolar General Caraş-Severin prin scrisorile cu numerele de înregistrare 1381,1382, 1383, 1384. Întrucât nu s-a primit nici un răspuns, Uniunea revine în numele părinţilor cu scrisoarea nr. 52 din 29 iulie 2003 prin care solicită soluţionarea scrisorilor enunţate mai înainte. În aceste scrisori se solicită exceptarea şcolilor din Clocotici şi Rafnic de a fi comasate la Lupac şi aprobarea învăţământului cu predare bilingvă în aceste două unităţi, în temeiul dreptului minorităţii de a-şi păstra limba, identitatea, cultura ş.a.m.d. La această solicitare, Ministerul Cercetării Educaţiei şi Tineretului răspunde în septembrie 2003 că renunţă la aplicarea planului de comasare pentru cele două localităţi în perioada 2003-2004 ca urmare a insistenţelor Uniunii Croaţilor, urmând ca pentru perioada următoare să se analizeze rezultatele elevilor şi existenţa cadrelor didactice calificate. La solicitarea privind învăţământul bilingv, Inspectoratul Şcolar răspunde Uniunii că problema este în studiu urmând să se comunice răspunsul.

     Uniunea Croaţilor revine în luna septembrie 2005 cu aceleaşi solicitări către Ministerul Educaţiei. Răspunsul vine prin scrisoarea 7219, abia în luna martie 2006 (cu scuzele de rigoare pentru întârziere) prin care se comunică Uniunii Croaţilor că şcoala cu clasele I-VIII Rafnic nu se comasează la şcoala Lupac şi va continua să existe ca personalitate juridică. S-a luat această hotărâre ţinând cont că în acea unitate şcolară învaţă elevi de etnie croată.

     Însă, nu s-a mai ţinut cont de această hotărâre în 2007...

     Din păcate, Ministerul Educaţiei hotărâşte la începutul anului 2007 comasarea ciclului gimnazial din Rafnic la şcoala Lupac, iar şcoala cu clasele I-VIII Clocotici devine structură a şcolii cu clasele I-VIII Lupac. Totuşi, ciclul gimnazial se menţine la Rafnic în anul şcolar 2007-2008.

     În martie 2009, părinţii din Rafnic cer Ministerului să reevalueze decizia de a comasa şcoala şi reînnoiesc cererea din martie 2003 care privea înfiinţarea învăţământului bilingv. Ministerul Educaţiei răspunde – în conformitate cu legea 84 din anul 1995 – că în România în acea perioadă funcţionau trei tipuri de învăţământ pentru minorităţile naţionale: cu predare în limba maternă, cu predare parţială în limba maternă şi structuri de învăţământ în limba română în care se studiază limba maternă ca disciplină de sine stătătoare.

     Acest răspuns a confirmat că elevii minorităţii croate au dreptul să-şi menţină unităţile şcolare. Din anul 2003 nu am primit nici un răspuns cert de genul „nu aveţi dreptul la învăţământ bilingv”. În virtutea procedurilor legislative, tărăgănarea unui răspuns înseamnă acceptarea tacită a cererii. Pe acest temei vom continua să ne cerem drepturile, cu riscul de a ajunge în faţa instanţei din ţară, sau chiar a celei internaţionale de la Strassbourg.

     De ce este importantă menţinerea acestei unităţi şcolare la Rafnic? Inspectoratul susţine că pentru un act educaţional de calitate ar fi mult mai potrivită şcoala din Lupac...

     Aici trebuie discutat despre dreptul oamenilor de a studia în limba lor. La Lupac nu există condiţii. N-am găsit niciun act potrivit căruia şcoala din Lupac s-a transformat în şcoală bilingvă, iar elevii să poată opta pentru una din cele două secţii – română sau bilingvă. Şcolile din Rafnic şi Clocotici au cerut învăţământ bilingv din anul 2003, care în mod tacit a fost acceptat, astfel una din ele are dreptul de a fi persoană juridică şi de a reprezenta învăţământul în limba maternă.

 ........................................................................................................................................................

     Obavještavamo naše čitatelje da je na sastanku održanom 5. listopada u Ravniku, a koji je predvodio gospodin zastupnik, Milja Radan odlučilo se da se ide pravnim postupcima kako bi se konačno riješila situacija ravničke škole. Postoji popis od 23 roditelja koji danas imaju djecu u razredima od V do VIII razreda i koji se slažu da idu na sud s ministarstvom kako bi vratili ono što im je oteto, a to je da njihova škola od V do VIII razreda funkcionira u Ravniku.

Daniel Lucacela