Peste puţin timp va fi adus la viaţă un proiect inedit pentru comunitatea croată din România, proiect menit să invite vizitatorii într-o lume încărcată de istorie, cultură şi tradiţii.

            Este vorba despre deschiderea, la Caraşova, a Muzeului Etnografic Central al Uniunii Croaților din România, unde va fi adăpostit trecutul minorităţii croate pe meleagurile romaneşti.

            Construcţia instituţiei culturale în localitatea noastră se datorează în primul rând interesului profesorului Mihai Radan pentru cercetarea şi reconstituirea trecutului comunităţii croate şi survine în vremurile când muzeele sunt date uitării în multe regiuni din ţară sau vizitate foarte rar.

            Pe 19 septembrie 2016, o comisia de recepție formată din Slovensky Mihai, reprezentantul investitorului, Bobar Adrian, reprezentantul administrației publice locale, și trei specialiști în domeniu Meșter Liviu, Muntean Teodor, Juberianu Ștefan, de profesie ingineri constructori, s-a deplasat la Muzeul Central pentru a aprecia dacă lucrările efectuate corespund proiectului și a dispozițiilor de șantier. ”În baza probelor de calitate prezentate și a urmăririi execuției pe parcurs, putem confirma că lucrarea este corespunzător realizată, prezintă garanții de calitate și rezistență în conformitate cu normele actuale.” au declarat membrii comisiei. Deşi Uniunea Croaților a semnat actele de terminare a lucrărilor la muzeu la mijlocul lunii septembrie, punerea în circuitul turistic va avea loc, cel mai probabil, la primăvară.

         După mai bine de cinci ani, Uniunea Croaților reuşeşte să finalizeze un obiectiv finanţat din fonduri proprii. Este vorba de Muzeul Etnografic Central al Uniunii Croaților, și a cărui piatră de temelie a fost pusă în luna iulie a anului 2011, iar valoarea acestui obiectiv, proiectat de firma de arhitectură CASE SA RESITA, s-a ridicat la peste 2 milioane lei. Clădirea trebuia finalizată mult mai repede, însă mai multe situaţii neprevăzute au condus la amânarea termenului de finalizare a lucrării. Reprezentanții Uniunii suţin că, la începutul anului viitor, va fi completat şi patrimoniul muzeului, urmând ca acesta să fie pus în circuitul turistic.

            În imobil vor putea fi admirate piese din portul popular carașovenesc, mărturii ale diferitelor obiceiuri străvechi prin care se reflectă ocupațiile populației noastre, precum și obiecte legate de istoria comunității croate din România. ”Noi, Carașovenii, ar trebui să fim mândri de trecutul nostru și recunoscători înaintașilor noștri, pentru că realizările lor stau la baza fundației noastre prezente și viitoare. Suntem datori să adunăm toate dovezile trecutului nostru, și să le expunem într-un muzeu, muzeul nostru”, ne îndemna mai demult doctorul Slovensky, unul dintre primii redactori ai publicației Hrvatska Grančica.

            Muzeul care va cuprinde obiecte specifice vieții rurale croate din vechime este compus dintr-o gospodărie țărănească tradițională cu casă, grajd, șopron pentru căruță şi spațiu pentru oi, grajdul pentru vite, un sălaș și o stână prevăzută cu un țarc pentru muls, cu strunga cu locuri de muls, țarcul pentru adăpostul oilor pe  timp de noapte și locul de dormit al ciobanului (”fasla”).

            Un gard de lemn delimitează zona de muzeu de complexul de cazare ridicat în partea din spate a terenului. Clădirea de două etaje, în forma de L,  are o capacitate de cazare de 11 camere, toate dotate cu grup sanitar propriu, iar parterul permite și parcarea mai multor autovehicole.