Ţinutul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului acoperă o suprafață de peste 36.000 ha a centrului județului Caraș-Severin, întindere care conferă arealului protejat poziția a cincea în rândul celor mai mari Parcuri Naționale din România. Potrivit datelor disponibile pe site-ul oficial, parcul fost înființat în anul 1982 și adăpostește 5.000 de ha de pădure virgină cu arbori de 450 de ani, păduri seculare și zone carstice cu numeroase chei și peste 800 de peșteri, precum și 1200 de specii de floră și 600 de specii de faună. Conține mai multe rezervații naturale, printre care și rezervația naturală Cheile Carașului, una dintre cele mai spectaculoase atracții ale parcului.

      Una dintre principalele căi de acces în parc este localitatea Carașova, al cărei râu Caraș străbate aria protejată pe o distanță de 19 km, de la izvoarele sale și până la intrarea în comună. O altă localitate din care se poate accede cu multă facilitate în perimetrul ariei protejate este Iabalcea, așezare idilică și de o frumusețe aparte, conferită de însăși arhitectura locului, puritatea interioară a locuitorilor și de istoria din spatele lor. Tocmai din această veritabilă oază de liniște și relaxare pornesc mai multe trasee turistice spre destinații spectaculoase ale parcului, printre care și traseul ce duce la cantonul Comarnic sau peștera cu același nume, una dintre cele mai mari peșteri din România, cu șiruri de formațiuni stalagmitice de dimensiuni impresionante. Și, dacă tot vorbim despre Iabalcea, din această localitate provine și Nicușor Ifca, director al Parcului Național Semenic-Cheile Carașului din anul 2018, funcție pe care a obținut-o în urma concursului pentru ocuparea postului din primăvara aceluiași an.

     Cu amabilitatea specifică oamenilor locului, directorul administrației ariei protejate cărășene ne-a acordat un amplu interviu în care a evidențiat, printre altele, frumusețile incredibile și biodiversitatea deosebită din zona protejată.

     Vă rog să ne faceți o scurtă descriere a parcului și să menționați câteva obiective turistice atractive pentru cei ce preferă să-și petreacă timpul în mijlocul naturii.

     Prima propunere de instituire a Parcului Național Semenic-Cheile Carașului a avut loc în anul 1982, acesta fiind declarat arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000. Printre principalele obiective turistice care se regăsesc în aria protejată aș menționa Cheile Carașului, Cheile Gârliștei, Peștera Comarnic, Lacul Buhui, Lacul Mărghitaș, Valea Bârzavei din zona Văliug, Masivul Semenic sau Rezervația Izvoarele Nerei din Semenic, cu precizarea că aici se regăsește cea mai mare suprafață de pădure virgină de fag compactă din Europa.

     Am vizionat mai multe filmări cu animale rare surprinse în interiorul parcului. Spuneți-ne mai multe despre fauna și flora arealului protejat, cât de bine sunt reprezentate?

     Una dintre cele mai importante activități ale administrației parcului în decursul anului este monitorizarea florei și faunei existente în interiorul zonei protejate. Desigur, monitorizarea florei este mai intensă începând cu luna martie și până prin mijlocul lunii iulie pentru că în această perioadă flora este cea mai activă, după care dispare treptat, cum este cazul cu orhideele, de exemplu. În orice caz, flora este reprezentată de aproximativ 1200 de specii. Vorbind despre faună, pot spune că ne mândrim cu o diversitate foarte mare de animale sălbatice care sălășluiesc în interiorul parcului, specii protejate la nivel național și european, de altfel. Este vorba, în primul rând, de râs, animal extrem de discret și cu un areal destul de vast, urmând apoi lupul, ursul, jderul, bursucul, cerbul sau pisica sălbatică, aceste specii regăsindu-se într-un număr semnificativ în interiorul parcului. În decursul ultimilor ani am avut posibilitatea și avantajul de a fi putut monitoriza speciile existente cu ajutorul camerelor cu senzori montate în diferite zone de interes și nu mică ne-a fost surpriza când am descoperit un urs în interiorul Cheilor Gârliștei sau când am identificat urme de urs în zona Râvniștei Mari.

     Ați amintit la început Cheile Carașului, chei pe care le cunoaștem foarte bine pentru că sunt foarte apropiate de localitățile noastre, Carașova și Iabalcea. Cum stăm cu populația de păstrăv din Carașul montan, credeți că păstrăvul ar trebui repopulat? Există braconieri pe râul Caraș? Se poate practica pescuitul sportiv în chei, în condiții cu totul și cu totul speciale, contra cost și fără reținerea peștilor, de exemplu?

     Cheile Carașului au o lungime de 19 km, iar de-a lungul lor întâlnim pereți stâncoși, grohotișuri, peste 250 de peșteri și avene. Au un traseu vizitabil începând din Carașova și până în poiana Prolaz, vorbim aici de aproximativ 6 km, după care traseul deviază pe platoul Iabalcei și continuă până la peștera Comarnic. Avem populație de păstrăvi în apele cristaline ale celebrulor nostru râu, doar că efectivul acestui rege al apelor montane este relativ oscilant. Dacă în urmă cu vreo doi, trei ani, după o partidă extrem de reușită de pescuit pentru realizarea unei emisiuni de profil, Dan Păvăloiu mi-a confirmat că există foarte mult păstrăv și puiet în cheile sălbatice, evidenta scădere din alți ani a populației acestei specii s-ar putea datora perioadelor de secetă îndelungată care provoacă scăderea dramatică a debitului râului și, prin urmare, creșterea temperaturii apei și micșorarea oxigenului atât de necesar peștilor. Vreau să mai menționez că de-a lungul cheilor avem și populație de vidre, observate și la intrarea în rezervație, și în zona confluenței cu Comarnicul, și în multe alte locuri, iar o vidră, se spune în literatura de specialitate, are o poftă nestăvilită de mâncare, ea consumând o cantitate de pește foarte apropiată de greutatea sa. Ei bine, nu vreau să spun acum că vidra terorizează peștii și este răspunzătoare de eventuala scădere a numărului lor. Am observat în ultimul timp și o incursiune a cleanului în amontele râului, acest răpitor feroce a ajuns deja în cheile sălbatice, ceea ce nu este un lucru bun. Limitându-ne strict la lacurile montane, bibanul și cleanul, fiind răpitori de vârf, pot să determine dispariția speciei de păstrăv. Probabil că sunt și activități nepermise pe întinderea cheilor, braconierii piscicoli, la ei mă refer, dar noi încercăm să întreprindem cât mai multe patrulări pentru identificarea eventualelor fapte ilegale și conștientizarea posibililor răufăcători ai peștilor. Pe de altă parte, în interiorul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului nu este permis nici un fel de pescuit, nici pescuitul recretiv, cum este el permis contra cost în unele parcuri din Statele Unite sau din alte țări. Momentan, legislația din România nu permite această activitate, pescuitul și vânătoarea sunt strict interzise în această zonă.

     Cât de activă a fost administrația parcului pe perioada pandemiei? Cum s-a pregătit parcul pentru a-i întâmpina pe turiști?

     Venim după o perioadă de două luni de zile în care activitățile recreative au fost sistate datorită stării de urgență impuse de autorități pentru evitarea răspândirii coronavirusului. Printre altele, noi am reușit în tot acest timp, respectînd măsurile impuse, să montăm treizeci de panouri de direcționare de-a lungul a patru trasee turistice din cele nouă existente în parc. Cu triunghiul albastru a fost marcat traseul Carașova-Poiana Prolaz-Peștera Comarnic, cu crucea galbenă a fost inscripționat traseul de la izvorul Sfânta Maria din Carașova și până la intrarea în Cheile Gârliștei, cu punctul roșu cel din Gârliște la Anina, iar cu triunghiul roșu am marcat traseul de la crucea Iabalcei la Cetatea Turcului și Poiana Prolaz. Vreau să mai precizez că traseul bandă este un traseu principal, punctul și triunghiul sunt trasee secundare, iar crucea este traseul de legătură.

     Există posibilitatea accesării de fonduri europene de către parc pentru conservarea biodiversității și îmbunătățirea infrastructurii perimetrului protejat?

     Vizavi de accesarea fondurilor europene, sigur că ne dorim acest lucru foarte mult pentru că doar cu atragerea de fonduri vom putea să dezvoltăm infrastructura parcului. După aprobarea planului de management, care se află în prag de elaborare, vom încerca să accesăm fonduri pe toate căile posibile. Până atunci putem accesa aceste fonduri doar ca parteneri cu o Primărie binevoitoare sau cu un ONG care dorește să depună un proiect pentru atragerea fondurilor, proiect cu un traseu tematic pe o rută extrem de atractivă, un proiect solid care să determine aprobarea obținerii banilor.

     Una dintre responsabilitățile principale ale administrației parcului este excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale din perimetrul zonei protejate. Există tăieri ilegale de lemne în interiorul parcului?

     Există o zonare internă în cadrul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, zonare ce permite desfășurarea sau impune limitarea activităților din acest perimetru. Există patru zone în parc, respectiv zona de protecție strictă, zona de protecție integrală, zona de conservare durabilă și zona de dezvoltare durabilă. În zona de protecție strictă sunt permise doar activitățile ecoturistice și cele care implică studii științifice, în zona de protecție integrală sunt permise doar anumite activități de cercetare și educație sau intervenții pentru înlăturarea unor calamități naturale, în zona de conservare durabilă sunt permise și alte activități, cum ar fi pășunatul și activitățile tradiționale, dar și tratamentele silvice care promovează regenerarea naturală a pădurii. În sfârșit, în zona de dezvoltare durabilă sunt permise activități de investiții, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu obligativitatea prevenirii oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversității. Revenind la întrebarea dumneavoastră, nu am identificat tăieri ilegale, asemenea fenomene nu există în interiorul Parcului Național Semenic-Cheile Carașului.

      Ce le-ați transmite turiștilor din parc?

     De-a lungul traseelor și obiectivelor turistice, administrația parcului nu a amplasat tomberoane sau coșuri pentru că întreținerea lor este un lucru foarte greu de realizat. Dacă într-un weekend am avea câteva sute de turiști pe traseu, în Poiana Prolaz, să spunem, ar fi practiv imposibil ca cineva să transporte resturile rămase până la primul punct de colectare a gunoiului. Vă reamintesc că parcurgerea traseului Poiana Prolaz-Carașova necesită vreo două ore de mers. Prin urmare, îi invit pe turiști să fie res-ponsabili și să respecte instrucțiunile administrației. Noi am amplasat panouri informative la intrarea în localități și la intrarea în traseele turistice, iar orice problemă identificată în traseu și orice sugestie a turiștilor ne sunt întotdeauna binevenite. Noi pregătim traseele pentru binele turiștilor, turiștii trebuie să fie responsabili față de natură și obiectivele turistice.

Ivan Dobra