I. DISPOZIŢII GENERALE           

Art.1. a) Uniunea Croaţilor din România (în continuare Uniunea) este o organizaţie independentă, democratică, cu activităţi fără profit în domeniul social, cultural-artistic, în domeniul învăţământului şi al educaţiei religioase, constituită pe ba­za liberului consimţământ.
        b) Scopul Uniunii Croaţilor din România este pă­strarea identităţii etnice în toate formele ei de manife­stare, a patrimoniului cultural, în conformitate cu pre­vederile Constituţiei României, susţinerea dezvoltării croaţilor din România şi stabilirea relaţiilor cu poporul de origine din Croaţia şi din întreaga lume.

Art.2.   a) Organizaţia poartă denumirea de UNIUNEA CROAŢILOR DIN ROMÂNIA
    b) denumirea prescurtată, de drept, este UCR.
    c) Sediul Central al UCR este: la Caraşova nr.22,  jud.Caraş-Severin, cod. 327065 România.

Art.3.  a) UCR acţionează pe întreg cuprinsul României.
     b) UCR acţionează şi peste hotare în conformita­te cu Regulamentul pe care-l va adopta Biroul Executiv, dacă aceasta nu contravine prevederilor juridice ale ţării respective.

Art.4. UCR este succesorul de drept al organizaţiei "Karaševski ogranak" din cadrul Uniunii Democratice a Sârbilor, dar nu şi continuatorul programului acesteia.

Art.5. În relaţiile interne şi externe UCR este reprezen­tat de preşedintele şi secretarul general, sau o altă persoană împuternicită care trebuie să fie membru în Consiliul Coordonator.

Art.6. a) Ştampila UCR-ului este rotundă. Textul exte­rior este în limba croată  "Zajedništvo Hrvata u Ru­munjskoj", textul interior este în limba română "Uniunea Croaţilor din România", iar la mijloc se află emblema UCR-ului.
   b) Emblema UCR-ului este turnul, simbolizând ruinele "Cetăţii Caraşovei", denumită Cetatea Turcului.


II. OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII UCR-ului

Art.7.  (1) Prin reprezentanţii săi aleşi sau desemnaţi în organele locale  ale legislativului, prin reprezentanţii nu­miţi în organismele de conducere locală, comunală, teri­torială, guvernamentală şi parlamentară, UCR va acţiona, în concor­danţă deplină cu legislaţia României, a documentelor in­ternaţionale privind drepturile omului la care România este parte, pentru respectarea drepturilor minorităţii croate din România în domeniul vieţii culturale, politice, educaţiei şi instrucţiei, în domeniul religios şi economic.
            (2)  UCR va acţiona:
     - pentru cercetarea şi dezvoltarea tradiţiilor;
     - pentru însuşirea limbii materne şi a culturii în limba maternă;                
     - pentru înfiinţarea şi susţinerea învăţământului în limba maternă la toate nivelele, potrivit legislaţiei din România;
      - pentru păstrarea dreptului la confesiunea şi educaţia religioasă;
      - pentru păstrarea, cercetarea şi promovarea creaţiilor orale şi scrise, în limba maternă şi în limba sta­tului, precum şi a realizărilor din toate genurile ale arte­lor create pe aceste meleaguri în cadrul comunităţii;
       - în domeniul activităţilor editoriale unilingve sau bilingve;
       - pentru realizarea emisiunilor la radio şi televi­ziune în limba maternă;
       - promovarea relaţiilor de prietenie cu poporul majoritar şi celelalte minorităţi naţionale, precum şi cu diaspora croată de pretutindeni;
        - dezvoltarea relaţiilor interne şi externe în domeniul învăţământului, cultural-artistic,  religios şi economic.

Art.8. Promovarea relaţiilor de prietenie şi colaborare între România şi Republica Croaţia.
Art.9. Susţinerea şi dezvoltarea activităţiilor economice ale comunităţii croate prin organele legislative locale şi centrale, precum şi institu­ţii economice şi culturale.

III.STATUTUL JURIDIC AL UCR-ului

Art.10.  UCR este persoană juridică în baza În­cheierii nr.20/18.-VI. 1991, a Judecătoriei Terito­riale Reşiţa.
Art.11. (1) Întrunirile UCR-ului sunt publice.
    (2) În baza hotărârii Biroului Executiv, unele întruniri ale organismelor UCR se pot desfăşura şi cu uşile închise.


IV. MEMBRII UCR-ului

Art.12. Membrii UCR pot fi:
a) activi (participativi);
b) contribuabili;
c) de onoare.

Art. 13. (1) Membru activ.
Membru activ poate deveni orice persoană, indiferent de confesiune religioasă,  care:
 a) este de naţionalitate croată;
    - este de altă naţionalitate, dar poate dovedi că: convieţuieşte în cadrul comunităţii croate sau este căsatorit (ă) cu o persoană de naţionalitate croată;
    - persoana care a împlinit vârsta de 14 ani;
 (b) aderă la obiectivele activităţilor UCR-ului,  acceptă principiile din Programul - cadru şi recunoaşte statutul UCR-ului;
    - manifestă voinţa realizării obiectivelor UCR;
    - nu este membru al unei alte organizaţii etnice sau formaţiuni  politice.

(2) Primirea membrilor activi:
a) Persoana care doreşte să devină membru al UCR va depune cerere scrisă Biroului Executiv al organizaţiei locale în raza căreia domiciliază;
b) Consiliul de conducere al organizaţiei este obligat ca în termen de 30 de zile să adopte hotărârea de (ne) primire în rândul membrilor ac­tivi;
c) Schimbarea domiciliului, atrage după sine şi mutarea membrului în organizaţia în raza căreia are noul domiciliu;
Persoanele care trăiesc în localităţile în care nu există organizaţii locale, se pot adresa celei mai apropiate organizaţii sau după preferinţă.

Art.14. Membru contribuabil poate deveni orice persoa­nă fizică sau juridică care solicită aceasta prin ce­rere scrisă Biroului Executiv al organizaţiei locale sau Consiliului Coordonator al UCR şi se obligă să achite anual cel puţin 10 lei RON în contul UCR.

Art.15.  Membru de onoare poate deveni persoana care are merite deosebite în crearea, consolidarea unităţii şi creşterea prestigiului UCR, indiferent de  naţionalitate sau confesiune religioasă, la propu­nerea Biroului Executiv şi în baza hotărârii Cosiliului Coordonator sau al Congresului UCR. Mem­brii de onoare sunt scutiţi de plata cotizaţiei.

Art.16.   Drepturile membrilor:
Membrii UCR au următoarele drepturi:
a) de a activa în cadrul organizaţiei şi a organis­melor în care sunt aleşi, pentru stabilirea direcţii­lor de activitate ale UCR conform prevederilor sta­tului şi programului-cadru adoptat;
b) de a fi informaţi despre activitatea şi direc­ţiile de acţiune ale UCR, de către organismele de conducere ale UCR-ului;
c) de a alege organele UCR-ului;
d) de a fi aleşi în organele de conducere după un stagiu de cel  puţin doi ani de la primire;
e) de a se bucura de serviciile UCR-ului.

Art. 17. Îndatoririle membrilor:
Membrii UCR au următoarele îndatoriri:
a) de a milita pentru promovarea obiectivelor urmărite prin activitatea UCR-ului;
b) de a acţiona pentru menţinerea unităţii UCR-ului şi a se opune oricărei încercări  de subminare a acesteia;
c)  de a achita regulat cotizaţia;      
d) toţi factorii propuşi de organizaţiile locale, Consiliul Coordonator sau Congresul UCR, şi aleşi în organele legislative, în structurile guver­namentale, au obligaţia de a informa periodic, în scris, organizaţia, consiliul de conducere teritorial sau Consiliul Coordonator, despre activitatea de­pusă,  la termenele stabilite de organele respective.

Art.18. Măsuri disciplinare:
a) Neglijarea parţială sau totală a obligaţiilor statutare şi a celor revenite prin învestitură, se sancţionează cu următoarele măsuri disciplinare:
- avertisment verbal în faţa adunării genera­le sau a organului de conducere din care face par­te;
- avertisment scris la  propunerea organului de conducere al organizaţiei sau executivului acestuia;


- excluderea din rândul membrilor organizaţiei, sau a organului din care face parte, în baza hotărârii adunării generale, respectiv a organului de conducere;
- excludere fără avertisment verbal sau scris, care se aplică în urma comiterii unei/unor, abateri grave;
Abatere gravă se consideră: subminarea unităţii şi prestigiului UCR; utilizarea investiturii în organul de conducere cu scopul realiz­ării unor interese personale (cu excepţia drepturi­lor garantate prin Constituţia României); a acţio­na fără învestitură prin Statut, program ori apro­bare prealabilă, sau orice alt abuz săvârşit prin utilizarea funcţiei îndeplinite.
Contestaţia împotriva sancţiunilor aplicate se depune organului ierarhic superior în termen de 20 de zile de la data intrării acestora în vigoare, iar or­ganul  primitor are obligaţia ca în termen de 30 de zile să se pronunţe asupra contestaţiei depuse;
Reprimirea în rândurile membrilor activi se face în baza cererii scrise adresată organizaţiei locale, care va adopta o hotărâre pozitivă numai pe baza unei analize temeinice a motivelor invoca­te.

Art. 19. Calitatea de membru încetează:
a) în cazul decesului;  
b) pe baza cererii scrise adresată organiza­ţiei locale din care face parte membrul;
c) prin excluderea din rândul membrilor;
d) prin înscrierea într-o altă organizaţie et­nică sau formaţiune politică.

V. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A UNIUNII

Art.20 (1). UCR este organizată pe principiul zo­nal: zona Caraşovei şi zona Timişului;
(2) Zona Caraşovei se compune din două comune: Caraşova şi Lupac, oraşul Reşiţa şi localitatea Tirol, iar din zona Ti­mişului fac parte: Recaş, Cenei şi Checea.
(3) În subdiviziunea celor două comune intră localităţile care le aparţin administrativ.
(4) a) Baza structurilor organizatorice din aliniatele 1-3 o constituie organizaţia locală constituită din membrii  activi. Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 11.
b) organizaţia comunală cuprinde mai multe organizaţii loca­le, iar numărul total al membrilor acestora nu poate fi  mai  mic de 150.
(5) a) Organizaţiile locale şi comunale şi struc­turile zonale activează independent, pe baza pla­nurilor proprii prin care se va urmări realizarea obiectivelor comune şi specifice stabilite prin Sta­tut şi Programul-cadru al UCR.
b) Locul acţiunilor de interes comun, cum sunt: festivaluri folclorice, seminarii şi simpozioane ştiinţifice, consfătuiri şi acţiuni în domeniul învăţământului, se stabileşte de către Consiliul Coordonator.

Art.21. Organizaţiile locale, comunale şi zonale vor fi sprijinite în deschiderea şi dotarea sediilor proprii, proporţional cu veniturile vărsate la fondul central şi dacă modul de administrare a subvenţiilor bu­getare va permite.

VI. ORGANELE DE CONDUCERE ALE UNIUNII

Art.22. Uniunea are următoarele organe de condu­cere:
a) adunarea generală a organizaţiei locale;    
b) conferinţa comunală şi zonală;     
c) Con­gresul sau Conferinţa pe ţară;
d) consiliile de conducere ale organizaţiilor locale, comunale şi zonale se aleg de adunări­ generale şi conferinţe comunale şi zonale;
- birourile executive ale acestora compuse din trei membri: preşedinte, secretar şi de la unul până la trei membri;
e) Consiliul coordonator al UCR - ales de Congres sau Conferinţă pe ţară;
f) Biroul Executiv al Consiliului Coordonator se compune din:
- preşedinte
- secretar general
-3 vicepreşedinţi ai Consiliului Coordonator;
g) funcţia comisiei de cenzori va fi exercitată de către un expert financiar angajat pe bază de convenţie civilă, conform legilor în vigoare;
h) comisiile de lucru pe probleme care sunt compuse din:
-preşedinte;
-2 membri;
- felul comisiilor se stabileşte de către Consiliul Coordonator în prima şedinţă ordinară în care se aleg şi membrii acestora, cu respectarea reprezentării tuturor subdiviziunilor.

Art.23. Atribuţii şi modul de alegere a organelor de conducere:
a) Adunarea generală - este organul de conduce­re al organizaţiei locale şi are următoarele atribuţii:
- adoptă hotărâri de primire şi excludere a membrilor săi;
- aprobă rapoarte, programe şi măsuri privind activi­tatea proprie, conforme cu scopurile comune ale Uniunii;
- adoptă decizii privind modul de realizare a propriilor programe;
- alege organul propriu de conducere cu majoritate simplă prin vot secret;
- alege con­siliul de conducere şi desemnează delegaţii pentru organele ierarhic superioare.
Adunarea generală ordinară se convoacă de către consiliul de conducere, o dată pe an, de re­gulă în luna decembrie, cu trei zile înainte şi cu proiectul ordinei de zi, iar cea extraordinară se convoacă la cerere şi pe baza hotărârii consiliului de conducere care se adoptă cu o majoritate de 2/3.
b) Conferinţa comunală sau teritorială - este organul organizaţiei comunale sau teritoriale, care se compune din delegaţii desemnaţi de organiza­ţiile locale (1 delegat la 3-15 membri), minim 31 şi maxim 61 de delegaţi şi are următoarele atribuţii:
- adoptă rapoarte de activitate, programe şi măsuri de activitate proprii, conforme cu scopurile comune ale Uniunii;
- ia hotărâri asupra modului de îndeplinire a programelor proprii şi a organizaţiilor locale;
- cu majoritate simplă şi prin vot secret alege consiliul de conducere, care se compune din preşedinte, vice­preşedinte, secretar şi 2 membri;
- desemnează delegaţii pen­tru conferinţa pe ţară;
- conferinţa comunală sau teritorială ordinară se convoacă, de regulă în luna decembrie, o dată la doi ani, de către consiliul de conducere al organizaţiei comunale sau teritoriale, cu cinci zile înainte, cu ordinea de zi stabilită;
- conferinţa extraordi­nară se convoacă de acelaşi organ pe baza hotărârii adoptate cu o majoritate de 2/3;
c) Congresul sau Conferinţa pe ţară - este or­ganul suprem de conducere al Uniunii Croaţilor din România.

1) Modul de convocare:
- Congresul sau Conferinţa pe ţară se convoacă de către Consiliul Coordonator al UCR o dată la patru ani, de regulă în prima lună din an, cu 20-25 de zile înainte de data susţinerii, cu proiectul ordinei de zi elaborat şi aprobat de ace­laşi organ;
-Conferinţa pe ţară extraordinară se con­voacă de către Consiliul Coordonator în baza hotărârii adoptate cu o majoritate de 2/3, sau la propunerea comisiei de cenzori, cu 10-15 zile înainte de data susţinerii;
- cvorumul ce trebuie întrunit este de 2/3 din numărul total al delegaţilor desemnaţi, în caz contrar conferinţa se amână cu 3-10 zile, iar la al doilea termen conferinţa va avea loc indiferent de numărul delegaţilor prezenţi;
2) Modul de reprezentare şi organizare a conferinţei:
- reprezentarea organizaţiilor locale, comu­nale şi teritoriale se va face prin respectarea prin­cipiului democratic, respectându-se reprezentarea proporţională prin aplicarea unuia din următoare­le criterii:
a) după numărul de persoane pe care-l repre­zintă organizaţia locală
-1 delegat pană la 150 de persoane, dar nu mai puţin de 50 de persoane;
b) după numărul de membri rezultat din evidenţa organizaţiilor locale
- un delegat de la 11 până la 20 de membri
- un delegat  la coeficientul  stabilit după numărul maxim de delegaţi  care pot fi desemnaţi (numărul total de membri ai UCR, împărţit la 101)
c) coeficientul de reprezentare se stabileşte după numărul de voturi dat UCR-ului la alegerile locale
d) coeficientul de reprezentare se stabileste după numărul de voturi date listei UCR-ului la alegerile generale
- de aplicarea unuia din criteriile de mai sus hotăreşte, la propunerea Biroului Executiv, Consiliul Coordonator al UCR.
- numărul delegaţilor desemnaţi pentru con­ferinţă nu poate fi mai mic de 41, dar nici mai mare de 101;
- desemnarea delegaţilor se face de către adunările generale ale organizaţiilor locale, sau conferinţe comunale sau teritoriale, dependent de structura lor numerică;
     Pe lângă delegaţii desemnaţi la Conferinţă mai participă:
- membrii Consiliului Coordonator indife­rent dacă sunt desemnaţi sau nu;
- membrii de onoare ai Uniunii;
- deputatul sau senatorul Uniunii;
    Cu prilejul organizării şi convocării Confe­rinţei pe ţară, Consiliul Coordonator al UCR nu­meşte o comisie organizatorică proporţional re­prezentată, de la 3 până la 5 membri, care va veri­fica modul de reprezentare şi de elaborare a documentelor conferinţei, iar cu 5 zile înainte de ţinerea conferinţei va prezenta un ra­port Consiliului Coordonator privind stadiul pregătirii acestora. În cazul în care din raport ar rezulta că nu sunt îndeplinite toate condiţiile pentru ca să aibă loc conferinţa, Consiliul Coordonator poate amâ­na data acesteia de la 5 până la 10 zile, nefiind permisă o altă amânare.
3) Atribuţiile Congresului sau Conferinţei pe ţară:
a) Dreptul la vot au: delegaţii desemnaţi, membrii de onoare, depu­tatul şi senatorul Uniunii;
b) Conferinţa pe ţară aprobă şi adoptă cu majorita­te simplă:
- dările de seamă ale Consiliului Coordo­nator;
- programe cadru şi direcţii de acţiune ale Uniunii;
- statutul Uniunii, modificările şi completările acestuia;
- propunerile comisiilor sau persoanelor, conforme cu obiectivele generale ale Uniunii;
- hotărârile privind modul de acţiune pen­tru realizarea obiectivelor din Program precum şi modul de acţiune a Uniunii faţă de politica statu­tului privind minorităţile naţionale, relaţiile Uniunii faţă de alte organizaţii politice şi etnice sau instituţii,  precum şi persoane fizice şi juridice;
c) Conferinţa pe ţară alege preşedintele, secretarul general şi validează lista cu propunerile pentru membrii Consiliului Coordonator, astfel:
- alege, din lista candidaturilor depuse, pe preşedintele UCR-ului prin vot secret cu majoritate simplă
 - alege, din lista candidaturilor depuse, pe secretarul general  al UCR-ului prin vot secret cu majoritate simplă
- validează lista cu candidaţii propuşi pentru membrii Consiliului Coordonator al UCR-ului,  prin vot deschis  cu majoritate simplă
- la prima şedinţă a Consiliului Coordonator se stabileşte Consiliul Executiv al Consiliului Coordonator prin alegerea  a trei vicepreşedinţi din rândul membrilor validaţi, care, de regulă, trebuie să fie şi preşedinţii organizaţiilor comunale sau zonale.

4)Atribuţiile conducerilor organizaţiilor locale şi comunale:
a) Atribuţiile consiliului de conducere al organizaţiilor locale şi comunale sau teritoriale:
1) activează în domeniul realizării deciziilor adunării generale, re­spectiv a conferinţei comunale sau teritoriale şi este compus din 5 până la 7 membri;
2) adoptă hotărâri privind :
- acţiunile operative în vederea realizării programului propriu ;
- primirea şi excluderea membrilor;
- folosirea fondurilor financiare proprii;
- coordonarea activităţii comisiilor  proprii pe probleme.
3) se întruneşte lunar, sau ori de câte ori este nevoie, cu cvorumul de 2/3;
4) adoptă decizii cu majoritate simplă;
5) propune Consiliului Coordonator acordarea de insigne şi premii membrilor cu merite deosebite;
         Consiliul de conducere al organizaţiei lo­cale, respectiv preşedintele şi vicepreşedintele, precum şi casierul acestuia, se aleg în adunarea generală prin vot secret cu majoritate simplă;
         Consiliul de conducere al organizaţiilor comunale şi teritoriale se alege prin vot deschis cu simpla majoritate, iar propunerile le fac delegaţii organizaţiilor locale, proporţional cu ponderea numerică a fiecăruia, în timp ce preşedintele, vice­preşedintele şi casierul se aleg prin vot secret cu majoritate simplă;
5) Atribuţiile Consiliul Coordonator al UCR:
1) acţionează în următoarele domenii:
- în domeniul coordonării activităţii Uniunii între două conferinţe şi a activităţii consiliilor de con­ducere ale organizaţiilor locale şi comunale în atingerea obiectivelor comune;
- dezbate şi ia decizii în toate problemele vitale în care acţionează UCR;
- adoptă decizii, rapoarte şi propuneri pentru modificarea şi completarea programelor şi statutului, pe care le prezintă, spre aprobare, Con­ferinţei pe ţară;

2) - decide asupra modului de colaborare cu alte organizaţii, instituţii şi persoane oficiale, conform principiilor Uniunii;
- stabileşte şi aprobă activitatea finan­ciară proprie ca şi obiectivele prioritare care vor fi realizate prin subvenţiile de la buget, conform desti­naţiei prestabilite şi a reglementărilor administraţiei financiare a Guvernului României;
- convoacă, elaborează proiectul ordinei de zi şi organizează conferinţa pe ţară;
- se întruneşte trimestrial, sau ori de câte ori este nevoie, şi  adoptă decizii cu cvorumul simplu şi cu majoritate simplă;
 - aprobă componenţa Biroului Executiv în conformitate cu prevederile statutare;
- propune candidaţii pentru organele legis­lative şi guvernamentale pe care le aprobă Confe­rinţa pe ţară;
- stabileşte componenţa şi coordonează activitatea comisiilor de lucru;
3) Alegerea Consiliului Coordonator:
a) candidaţii pentru membrii Consiliului Coordonator al UCR se propun de către delegaţii organizaţiilor locale sau comunale, respectiv teri­toriale după algoritmul care se va stabili dependent de numărul candidaţilor convocaţi şi pe baza procentului de reprezentare conform criteriilor stabilite în prezentul statut; printre candidaţii propuşi vor fi şi preşedinţii consiliilor comunale sau teritoriale;
b) nu pot fi propuşi ca şi candidaţi membrii care nu au împlinit stagiul de doi ani de la pri­mire;
c) candidaţii propuşi se aleg prin vot secret în baza listei propuse de organizaţiile comunale, teritoriale şi locale, cu majoritate simplă;
d) pentru funcţiile de preşedinte şi secretar general se depun candidaturi de către membrii UCR care îndeplinesc condiţiile prevăzute în pre­zentul statut şi se aleg prin vot secret cu majorita­te simplă pe un buletin separat;
4) Biroul Executiv - este organul executiv al Consiliului Coordonator al UCR:
1) activează în direcţia realizării pro­gramelor periodice ale Consiliului Coordonator;
2) decide asupra modului de realizare a programului UCR;
3) coordonează activitatea administra­tivă, financiară, culturală, în domeniul învăţământului şi cultului prin intermediul comi­siilor;
4) promovează şi întreţine relaţii cu or­ganismele guvernamentale, cu organizaţii şi ins­tituţii pe plan intern şi extern;
5) sprijină activitatea editorială şi publi­cistică a Uniunii;
6) se întruneşte lunar cu cvorumul de 2/3 şi adoptă decizii cu majoritate simplă;
7) componenţa şi competenţe:
- componenţa Biroului Executiv o aprobă Consiliul Coordonator conform art.22, lit.f, din prezentul statut;
- preşedintele şi secretarul general al Bi­roului Executiv este preşedintele şi secretarul ge­neral al UCR;
- împreună reprezintă Uniunea în relaţiile cu per­soanele fizice şi juridice;
- acţionează în numele Uniunii în con­cordanţă cu prevederile prezentului Statut, a pro­gramului şi principiilor de bază ale UCR;
- întreaga lor activitate este direcţionată spre realizarea scopurilor stabilite prin programe­le, deciziile şi prevederile statutare ale Uniunii;
- numesc personalul auxiliar şi de spe­cialitate în conformitate cu prevederile legii;
- coordonează direct activitatea subdivi­ziunii zonale care i-a propus şi reprezintă interese­le acesteia;
- trei vicepreşedinţi care sunt de regulă şi preşedinţii consiliilor comunale sau teritoriale;
- membrii Biroului Executiv participă la propunerea, adoptarea şi realizarea programelor, deciziilor şi măsurilor Bi­roului Executiv şi ale programelor proprii, cu obligaţia de a respecta prevederile Statutului  şi ale Programului -cadru;
- încălcarea acestei obligaţii se consideră abatere disciplinară gravă, care se sancţionează conform art. 18.
Comisiile:
 Comisia de cenzori se înlocuieşte cu auditul în convenţie
 Comisiile de lucru:
1) Comisiile de lucru sunt organe consulta­tive pe lângă consiliile de conducere ale Uniunii, care le numesc, şi care acţionează în domeniile învăţământului, culturii, activităţilor organizato­rice, cu tineretul şi femeile, în domeniul economic, financiar, etc;
2) Atribuţiile comisiilor de lucru:
- cercetarea şi direcţionarea  activităţilor în domeniul în care activează;
3) Conducerea comisiilor de lucru:
- fiecare comisie îşi alege un preşedinte;

        Pe lângă consiliile de conducere ale structurilor organizatorice, activează următoarele comisii, care se aleg din rândul membrilor structurilor respective:
- învăţământ, cultură şi mass-media;
- tineretului, sportului şi turismului;
- femeilor;
- organizatorică şi legislativă;
- administrativă şi social-economică;
- financiară.

Art.24. Activitatea administrativ-gospodărească Biroul Executiv o va desfăşura prin comisiile ad­ministrativă şi financiară ale Consiliului Coordonator al Uniunii, care vor activa pe baza unui  regulament propriu.


VIII. MULOACE MATERIALE Şl FINAN­CIARE ALE UCR
VENITURI Şl CHELTUIELI

Art.25.  (1) Mijloacele materiale ale UCR sunt: -imobile (clădiri, baze sportive etc.);
-mijloace fixe (mijloace de transport, apara­tură tehnică etc.);
2) Mijloacele financiare ale UCR-ului sunt: -băneşti în lei şi  în valuta străină; -cecuri bancare, devize de credit, părţi socia­le, etc;

Art.26. Veniturile UCR-ului provin din:
- taxe de înscriere şi cotizaţii;
- contribuţii voluntare sau donaţii ale per­soanelor fizice şi juridice;
- subvenţii financiare;
-din vânzări de bilete de la diferite manifest­ări şi programe;
-din diferite prestări de servicii;
-din sponzorizări;
-din veniturile unităţilor comerciale proprii;
-din părţile sociale;
-din activitatea editorială (vânzări de cărţi, publicaţii etc.).


Art.27. (1) Cheltuielile UCR-ului se vor efectua în următoarele scopuri:
-pentru programele de învăţământ, cercetare, ştinţifice şi cultural-artistice;
-pentru programele turistice şi sportive;
-pentru procurarea de mobilier, alte obiecte şi instrumente de birou;
-pentru salariile angajaţilor şi a indemnizaţiei colaboratorilor, potrivit legislaţiei financiare;
-pentru plata chiriei, a iluminatului şi încăl­zitului;
-pentru procurarea furniturilor de birou;
-pentru reparaţii capitale şi parţiale ale imo­bilelor, mobilierului, aparaturii din dotare şi ale mijloacelor fixe (automobilelor şi a altor mijloace funcţionale);
-pentru deplasări în ţară şi în străinătate în interesul Uniunii;
-pentru diferite invenţii şi ajutoare sociale.
(2) Cheltuielile se efectuează potrivit bugetu­lui anual adoptat şi se aprobă de către preşedintele şi/sau secretarul general al Uniunii prin respectarea procedurilor financiare privind cheltuielile.

Art.28. Cheltuielile care se fac din buget se aprobă de către Biroul Executiv pe baza devizelor estima­tive de cheltuieli.

Art.29. Taxa de înscriere a membrilor şi cotizaţia lunară sau anuală, stabilesc adunările generale sau consiliile comunale.

Art.30. Organizaţiile locale, indiferent dacă sunt sau nu persoană juridică, achită 30% din veniturile realizate din taxe de înscriere şi cotizaţii, în contul special al Uniunii, iar serviciul contabil are obliga­ţia de a purta evidenţa fondurilor depuse pentru fiecare zonă.

Art.31. Organele de conducere ale unităţilor eco­nomice care sunt proprietatea Uniunii, se numesc de către Biroul Executiv, iar angajarea personalu­lui se va face pe baza regulamentului intern apro­bat de Consiliului Coordonator al UCR.


IX. PROPUNEREA Şl ALEGEREA CANDIDAŢI­LOR PENTRU ORGANISMELE LEGISLATIVE

Art.32.  (1) Listele candidaţilor pentru consiliile le­gislative locale şi pentru primarii comunelor, se propun, proporţional cu numărul electoratului şi pe baza tradiţiilor statornicite, ori alternativ pe lo­calităţi, de către consiliile de conducere ale orga­nizaţiilor locale şi se aprobă de către Consiliului Coordonator sau conferinţa comunală sau zonală cu cvorum de 2/3, prin vot deschis şi cu majoritate simplă.
  (2) Lista candidaţilor pentru funcţia de consilier judeţean, pentru zona Caraş-Severinului, va fi de la 1 până la cel mult 3 candidaţi şi se întocmeşte prin candidaturile depuse de cele două comune şi se aprobă de către Consiliul Coordonator prin vot secret. Pentru zo­na Timişului propune şi aprobă consiliul de con­ducere  al  acestei zone.
Primul candidat pe listă pentru Consiliul Judeţean în zona Caraşovei se propune alternativ de cele două comune: prima propune camuna Lupac, apoi Caraşova. În cazul în care candidatul nu este ales, ordinea propunerii se repetă. Pentru zo­na Timişului propune şi aprobă consiliul de con­ducere  al acestei zone.
(3) Pentru funcţia de deputat în Parlamentul României se depun candidaturi la Consiliul Coordonator care, după ce le aprobă, le propune Conferinţei spre a le aproba  şi pentru a stabili primul candidat de pe listă prin vot secret.



X. DISPOZITII FINALE Şl TRANZITORII

Art.33. Decizia de excludere sau desprindere a unei subdiviziuni teritoriale sau a organizaţiei locale, o adoptă numai Conferinţa pe ţară cu un cvorum de 2/3 şi prin vot secret, cu o majoritate de 4/5.

Art.34. UCR încetează a fiinţa:
- prin hotărârea Conferinţei pe ţară a UCR care întruneşte cvorumul de 3/4, prin vot secret cu o majoritate de 4/5;
- prin hotărârea legii constituţionale a statu­lui român.

Art.35.  În cazul încetării fiinţării UCR-ului, pro­prietatea imobilă rămâne ca bun al zonei în care este amplasată, iar mijloacele fixe şi de inventar trec, proporţional cu contribuţia şi componenţa numerică a membrilor, în zonele Caraşovei şi Timişu­lui în patrimoniul societăţilor culturale.

Art.36. Limba oficială folosită de Uniune este: română şi croată.


Art.37.  Prezentul Statut este aprobat prin Încheierea Judecătorească nr. 20 din 18 iunie 1991 a Judecătoriei Locale Reşiţa.
A fost completat de Congresul al III-lea în 1994; de Congresul al IV-lea din 1996; de cea de a V-a Conferinţă din 2001, precum şi de cea de a VI-a Conferinţă pe ţară din 2007.

Art.38   Statutul completat intră în vigoare de la data adoptării.
Caraşova, 20 ianuarie2007
                                                                  


Comisia legislativă

Pentru conformitate,
PREŞEDINTE,
prof. Mihai Radan